1 septembrie – Ziua Deltei Dunării. Sărbătoarea unui eșec

Cu greu găsești în România un domeniu al normalului, ca să nu vorbim de excelență, unde lucrurile se întâmplă în limitele rațiunii existenței lor.

De 14 ani, la 1 septembrie se sărbătorește Ziua Rezervației Biosferei Delta Dunării. Cu festivismul comunistoid cunoscut, rostogolit an de an prin toate instituțiile, vocile ipocrite prezintă spoielile faptelor de vitejie și eroism în slujba administrării comorii biodiversității naționale și planetare, Delta Dunării.

Doctori în științe, academicieni, cercetători și politicieni dau citire discursurilor grijulii. Etichetele se ling cu balele cuvintelor mincinoase: natură, biodiversitate, ecosistem, sustenabilitate, poluare, ș.a.m.d, emoționant!

Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, prin vocea guvernatorului, livrează publicului realizările unei instituții ce ar fi trebuit să asigure perspectiva supraviețuirii unui areal neasemuit. Plăsmuirile coafate contrazic ostentativ o realitate de necontestat – nu mai există nicio Rezervație, ci doar Delta Dunării, de mult nu de azi! Rapoartele de activitate sunt aranjate la rândul lor pentru o categorie cu mult superioară de evaluare: mediocru.

Cu ceva luni în urmă, un fost guvernator aprecia ARBDD ca fiind „mai mult decât dacă nu ar fi fost”. Iată și rezultatul concret: delăsarea și distrugerea! Sub ochii unei instituții a penibilului Delta este exploatată la sânge în fiecare secundă a existenței sale. Delta Dunării e sub malpraxis! Doctorul e și călău!

În răstimpul apologiilor răscolitoare, cuvântate în răcoarea aerului condiționat, afară, în Deltă, are loc o adevărată tragedie ecologică. Sute de kilograme de pește stricat în plasele de pescuit infestează apa aducând aproape iminența pandemiilor pentru oameni și animale. Nici măcar un comunicat de presă, o simplă recomandare! Dar în sala cea mare se dau citire marilor succese: zeci de amenzi pentru turiști, numai bune de afișat în statisticile seci, spre justificarea salariilor. Restul sunt de-ai locului, nu pot fi deranjați, au voie.

Mai nimic despre braconajul piscicol, niciun cuvânt despre agricultura extensivă sau folosirea substanțelor interzise. 100.000 de mii de hectare sunt utilizate pentru agricultură înăuntrul și proximitatea Deltei Dunării contribuind decisiv la poluarea cu hidrocarburi, cu pesticide și ierbicide. S-a uitat de ele, nu a mai ajuns hârtia. Alte 100.000 de animale lăsate libere infestează solul zi de zi, 365 de zile pe an, iar primăvara, în numele subvențiilor consistente, mii de hectare de vegetație sunt incendiate pentru ca noii lăstari de stuf să asigure hrana animalelor. Nimeni nu pățește nimic, de zeci de ani. ARBDD în calitate de administrator nu s-a învrednicit nici măcar să facă o plângere la poliție, ba, din contră, afirmă științific că e benefic!

Frăția braconajului este suverană: fără controale de substanță, fără dosare penale, fără viziune și putință. Câteva plase arestate stau dovadă curajului rangerilor ARBDD în timp ce sute de mii de astfel de scule împânzesc fiecare ochi de japșă, capturând și ultimul alevin sufocat de lipsa apei.

Turismul și braconajul trăiesc anii fericiți ai mariajului perfect. Pensiunile sunt și mici cherhanale ce vând și cumpără pește, pentru turiști și uzul propriu. Doar factura și bonul fiscal sunt prohibite. Pescuitul comercial și braconajul au devenit unul și același lucru. Fiecare pensiune cu braconierul propriu. Se prinde tot, se reține tot!

Cu o lacrimă perfidă în colțul ochiului, ARBDD se lamentează că nu mai e pește. Oare din cauza cui?! Sub paravanul studiilor științifice făcute pe comandă se încurajează jaful. Prohibiții și zone de cruțare sunt praf în ochi, setcile sunt în apă. Impostura și ipocrizia lucrează împreună, pentru Delta Dunării. Vinovații au fost identificați, pescarii recreativi!

Exploatarea e dramatică: pește, animale, agricultură, silvicultură, turism! No merci!

Dezvoltare durabilă cu mijloace ecologice, clamează legea! O inepție sinistră, înghițită ca atare, o sintagmă cum numai în legislația românească se poate găsi: dezvoltare în RBDD, rezervație UNESCO, și durabilă!

Abțibildurile cuvântătoare și-au încheiat cu brio reprezentația, se duc la masă, au și stomac.

La mulți ani, dar nu e ziua voastră!

Ovidiu Ghionu

foto: Hoinar prin Deltă