Turism

2022. Ultima zi de prohibiție, prima zi de pescuit

De mâine prohibiția la pescuit încetează pe tot teritoriul național. Pescarii au așteptat cu nerăbdare prima zi de pescuit a sezonului după cele câteva luni în care s-au făcut planuri, s-au studiat monturi și s-au reîmprospătat echipamentele.

Cei mai împătimiți au ocupat deja locurile cele mai bune pe malul apelor în așteptarea miezului nopții, atunci când încetează restricțiile impuse de autorități.

Dar nu toată lumea se simte în largul său. În Delta Dunării s-au înăsprit restricțiile, pescarii recreativi se consideră discriminați de prevederea din ordinul de prohibiție prin care li se interzice în mod arbitrar, fără justificare, reținerea capturilor de pește valoros, respectiv somn, crap, șalău și știucă, relativ la celelalte două forme de pescuit practicate aici, pescuitul comercial (industrial) și familial. Cei mai mulți dintre aceștia reclamă interese locale, ale unor asociații de pescari comerciali împreună cu proprietarii de cherhanale care „fac legea” de zeci de ani în pescuit.

Urmare a protestului lansetarilor de la sfârșitul lunii trecute, guvernatorul R.B.D.D., Gabriel Teodosie Marinov, a înaintat ministrului mediului propunerea de modificare a ordinul de prohibiție prin eliminarea restricțiilor de reținere la somn și crap, păstrându-se cele pentru șalău și știucă. În felul acesta autoritățile arată că nu au înțeles sau nu au vrut să priceapă revendicarea pescarilor cu undița și lanseta pentru că discriminarea nu s-a înlăturat, iar justificarea este o plăsmuire nerușinată, parcă scornită de mintea unui copil bosumflat și încăpățânat.

Chiar dacă, în premieră națională, ordinul de prohibiție v-a fi modificat, spre liniștea unora, lucrurile sunt departe de a fi așezate întru-un făgaș al firescului, al logicii elementare și tratamentului egal, nediscriminatoriu.

Delta Dunării sau așa-zisa Rezervație a Biosferei rămâne o etichetă folosită ca paravan pentru tot felul de interese care nu au legătură cu păstrarea biodiversității, cu exploatarea sustenabilă a resursei piscicole sau a celei peisagistice.

Conform INS, anul trecut au venit în deltă 140.000 de turiști, mai mulți cu 20.000 de mii față de anul 2020. Drept urmare, presiunea pe resurse crește cu fiecare an, în special pe cea piscicolă. Peste 70% din peștele servit de structurile de cazare se apreciază că este braconat, fără acte de proveniență. Restul este de import, din țări precum Grecia, Bulgaria, Ungaria, etc.

Zilele tihnite ale pescarului recreativ, așezat ascetic cu un cort pe lângă baltă încep să fie numărate. Deși cu un impact insignifiant în multitudinea de activități economice din zonă – cultură mare, creșterea animalelor, pescuitul comercial și familial, turism cu barca, transport, etc.; alterând mediul mult mai puțin decât una dintre cele 20.000 de bovine slobozite prin sălbăticie; campatul pe malul apei este de neconceput pentru autorități, și nu din grija față de natură, pentru că s-ar fi orientat către marii distrugători ai Deltei Dunării – dar cine să se ia de ei?!, ci, mai degrabă, o mânare cu biciul legii către spațiile de cazare, de multe ori mai inconfortabile și neprimitoare decât un simplu adăpost. Așteptând să fii amendat pentru că ai montat un cort vei avea timp să reflectezi și la „dilema crapului”: dacă prind unul, să-l mănânc sau să-i dau drumul? Moartea căprioarei în variantă deltaică, rodul gândirii celor ce ne conduc.

Și-apoi, care este diferența dintre montatul unui cort sau al unei saltele – pentru care nu primesc amendă, care calcă aceiași iarbă, iar eu stau în același loc, consumând aceleași resurse, având aceleași nevoi firești?! Ce s-a întâmplat cu deconectarea, liniștea și relaxarea?! Bine ați venit în Rezervația șmecherilor!

Nervi tari și fire-ntinse, 2022!

Ovidiu Ghionu

Lasă un răspuns