În prim-plan

A.R.B.D.D. reacționează timid la problema incendiilor

Într-o postare de zilele trecute pe o rețea de socializare Administrația Rezervației Bisferei Delta Dunării reacționează critic, aproape în premieră, la fenomenul anual de incendiere a miilor de hectare de vegetație din Delta Dunării: „Având în vedere numărul mare de incendii de la începutul anului 2023 până în prezent și faptul că suntem în plină perioadă de migrație și cuibărire a multor specii de păsări, Administrația Rezervației Biosferei ,,Delta Dunării” face apel către cetățeni, locuitori ai Deltei, să se gândească la consecințe atunci când intenționează să incendieze miriștile, stuful, vegetația ierboasă. Aceste acțiuni au un impact extrem de grav asupra biodiversității. Nu în ultimul rând, astfel de acțiuni iresponsabile pot aduce prejudicii și comunităților locale, atunci când focul necontrolat ajunge la gospodăriile oamenilor.„

În fiecare an, în general primăvara când încep vânturile anotimpului, incendiatorii de profesie dau foc la mii de hectare de stuf și papură. Focul se propagă și asupra sălciilor și arbuștilor făcând prăpăd în excosisteme distrugând specii de plante protejate și sute de mii de exemplare faunistice, începând de la insecte și reptilieni, până la păsări și mamifere alterând lanțul trofic. De cele mai multe ori aceste incendii nu pot fi controlate, căpătând proporții uriașe ce pun în pericol chiar și viața oamenilor din comunitățile deltaice.

Statul român cheltuie și alocă resurse importante pentru limitarea acestora fără ca vreodată să răspundă cineva în fața legii. Făptuitorii sunt cunoscuți în comunități, dar autoritățile locale nu reacționează, nu trimit plângeri oficiale la poliție, iar în spiritul prevenției nici măcar nu se învrednicesc să facă cunoscute riscurile acestui fenomen pentru că „beneficiarii” direcți sunt crescătorii de animale, agricultorii și pescarii, deci aceia cu „trecere”.

Sălcii arse pe canalul Olguța, 2022

Conform legii, proprietarii și administratorii terenurilor respective, în esență A.R.B.D.D., primăriile locale și RA Romlisva, după caz, se fac răspunzători de gestionarea acestor terenuri, iar în lipsa unor plângeri adresate poliției se fac pasibili de sancțiuni din partea Gărzii Naționale de Mediu, dar batista e pe țambal. Niciuna dintre acestea nu pare să fi făcut vreodată în cei 32 de existență vreo astfel de plângere. Mai mult, nu mai devreme de anul trecut, ARBDD își însușea public poziția Institutului National de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunarii” – INCDDD prin care acesta din urmă arăta și efectele benefice ale acestor incendii:

„Informatii preliminare cu privire la efectele pe care le poate avea un incendiu de vegetație asupra florei și faunei din Delta Dunării:

– efectele asupra habitatelor si florei. S-a constatat un impact redus al incendierilor asupra speciilor de plante anuale pe teritoriul R.B.D.D. Spre exemplu arderile stufărişurilor practicate ca acţiune de defrişare a terenurilor acoperite cu stuf de mai multe generaţii au un efect pozitiv aupra productivităţii terenurilor şi asupra condiţiilor de recoltare mecanizată(…)

– efectele asupra ihtiofaunei: sunt ușor pozitive în sensul că arderea stufului transformă mai repede materia organică îmbătrânită în substanțe minerale atât de utile și necesare creșterii și dezvoltării peștilor; chiar în fermele piscicole se utilizau, în deceniile precedente, astfel de practici controlate pentru îmbogățirea bazinelor acvatice cu substanțe minerale și totodată pentru igienizarea acestor bazine.

Precum se vede, exista atat efecte pozitive cat si negative. Nu trebuie omisa nici componenta socio-economica. Nerecoltarea / incendierea stufului in jurul localitatilor poate conduce la incendii devastatoare. Nerecoltarea / incendierea stufului in jurul localitatilor ar duce la imposibiltatea cresterii animalelor domestice, una dintre putinele surse de venit ale populatiei umane din RBDD.

Incendierea zonelor stuficole nu schimbă producția de biomasă vegetală dar schimbă structura acesteia. Astfel, în urma incendierii densitatea stufului va fi mai mare dar înălțimea și diametrul vor fi mult mai reduse. În urma incendierii, recoltării, pășunatului și cosirii stufului diversitatea speciilor de plante crește foarte mult (aproape se dublează). Prin urmare, regimul optim de gestionare a stufului pentru a păstra numărul de păsări și nevertebrate în stufăriș ar putea fi o rotație a managementului pe termen scurt (1–2 ani). În zonele în care un anumit tip de management este tradițional (pășunatul, cositul, recoltatul) și reprezintă o resursă necesară în mod continuu sau incendierea controlată se justifică ca măsură de prevenție a incendiilor accidentale / necontrolate (mai ales în vecinătatea așezărilor umane sau al altor obiective economice), ar trebui să se aplice un management continuu al suprafețelor stuficole.

Aveți dreptate, e de bine pentru Rezervația Biosferei Delta Dunării. Cine vă poate contrazice, domnilor specialiști?!

2022
2023

Nu poți să numești prevenție trântirea unei postări pe o pagină cu 15-20 de aprecieri în medie, și gata, și asta după ce au ars mii de hectare deja. Păi, unde e pro-activul, implicarea, explicarea, coerciția?

Anul acesta, ușor timid, mai mult de poză, s-a schimbat optica insituției: e de rău! Dar cine vă poate contrazice, domnilor specialiști?! Poate doar voi înșivă!

foto: ARBDD

Ovidiu Ghionu

Lasă un răspuns