Bufoneria legislației pescuitului în România

Nu mai este niciun secret faptul că pescuitul pe plaiurile mioritice a rămas ultima dintre prioritățile autorităților. Scenariul este grotesc: ape poluate, pline de PET-uri și alte gunoaie, resursa piscicolă în prag de exterminare, politici publice ale amatorismului și absurdului, magazine și tarabe pline cu pește de import, ilegal sau sub măsură, piața neagră și multe altele.  Se știu, și ce dacă!

Ei scriu legi

În fiecare an, cercurile de integramiști și alți dibaci ai semanticii de prin ministerele agriculturii și mediului, ANPA și ARBDD, participă la concursul de tradiție, interdisciplinar, cu tema „Să-i încurcăm pe fraieri”. Concursul are două secțiuni, prima se referă la titulatura permiselor de pescuit pentru amatori, iar cea de-a doua stabilește definiția acestui tip de pescuit în vederea utilizării în ordinul anual de prohibiție. Evident, ca în orice întrecere corectă, nu de fiecare dată câștigă aceeași echipă. De aici și abordările diferite. Dar, să aruncăm o privire înapoi.

Cu mult timp în urmă, un oarecare parlament a decis că „pescuitul sportiv” în țara noastră, așa cum îl știe toată lumea de când hăul, de prin ’74 – Prin pescuit sportiv se înţelege pescuitul efectuat în scop de agrement de orice persoana(…); nu mai caracterizează spiritul pescarului amator, drept urmare a fost botezat recreativ/sportiv, cu celebra bară oblică ce poate însemna orice, după voia integramiștilor de acum și de atunci. Asta se întâmpla într-o zi frumoasă de aprilie, în anul de grație 2001, când a fost publicată Legea nr. 192 privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura. Atunci s-a explicat că, de fapt, pescar sportiv însemnă „persoană fizică, care practică pescuitul recreativ/sportiv în baza unui permis;”. Și așa a rămas, o vreme, până când OUG 85/2016 a antamat următoarele definiții: „pescuit recreativ – activităţi necomerciale de pescuit care exploatează resursele acvatice vii în scop recreativ sau sportiv.” și „ pescar recreativ – persoana fizică deţinătoare a unui permis de pescuit recreativ”, valabilă și azi, cum ar zice Cercul rebusiștilor.

Alții, cei din Rezervația Biosferei Delta Dunării, ce funcționau în baza Legii nr. 82/1993, au ajuns mult mai târziu la moderna definiție, de abia în anul 2011, odată cu sfidătorul Ordin comun nr. 159/1266 care, cu mult curaj, pentru că nu avea forța juridică necesară, încerca să șteargă din lege sintagma mucegăită „pescuit sportiv”, după cum urmează: „Practicarea pescuitului recreativ/sportiv în perimetrul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” se face în baza permiselor de pescuit recreativ/sportiv emise şi eliberate de către Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”.” Evrica, un ordin modifică o lege! Culmea, deși arată ca mâncat de cariile desuetudinii și caducității, este încă în vigoare, iar ARBDD emite permise de pescuit sub acoperirea sa. Anul acesta permisul cu pricina se numește „ Permis de pescuit sportiv”!(sic!) și nu de pescuit „recreativ/sportiv”, cum indică actul normativ. Așa a ieșit pe podium, la locul I, iar definiția din lege este pe dos, sportiv/recreativ.

Ca să rezumăm colcăiala de definiții și modificări prostești, cu zecile pe parcursul anilor, pe teritoriul RBDD – Delta Dunării, se eliberează permise de pescuit sportiv/recreativ, iar pentru restul teritoriului național permisul este pentru pescuitul recreativ. În practică, atât ANPA cât și ARBDD se joacă de-a permisele profitând cu un apetit al dobitocirii de multiplele înțelesuri ale sintagmei  recreativ/sportiv, cu bara oblică ce poate fi privită oricum, eliberând ca la aprozar formulare netemeinice ale acestor permise.

Mai mult, lucrurile se înrăutățesc pentru oricine lecturează ordinele anuale de prohibiție, cu încărcătura grea de sancțiuni, pentru că referirile la pescuitul pentru amatori îmbracă atât forma recreativ/sportiv, sportiv/recreativ cât și pe cea de recreativ, în funcție de rezultatele concursurilor de mai sus.

În acest fel se nasc confuzii, spre încântarea organului chemat să aplice legea corect și nediscreționar și spre consternarea pescarilor de bună credință care habar nu au ce să mai înțeleagă.

Dibacii semanticii au fost premiați și anul ăsta, chiar dacă nu au auzit de conceptul de tehnică legislativă, iar eu mi-am adus aminte de un banc pe care o să-l adaptez un pic:

Ioane, cum se zice corect: pescuit recreativ, pescuit sportiv sau pescuit recreativ/sportiv?     I.: La ce?

Ovidiu Ghionu