De mâine începe pescuitul recreativ în Delta Dunării
Ordinul pentru anul în curs privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a pescuitului permite reluarea pescuitului începând cu data de 8 iunie.
Nici anul acesta lucrurile nu sunt clare pentru pescarii recreativi. Pentru zona deltei, ARBDD emite două feluri de pemise, evident diferite, respectiv Permis de Pescuit Sportiv – în regim online, dar care nu permite reținerea peștelui, și Permisul Recreativ/Sportiv – la automatele instituției. UPGRADE, 8 iunie 2023. La sesizarea noastră, după ani buni, ARBDD a modificat titlul permisului online. Acesta se numește „Permis Pescuit Recreativ/Sportiv”, precum cel de la automate. Dar, în tradiția opacității, instituția nu a comunicat oficial modificarea, așa cum ar fi fost normal, recunoscându-și implicit o altă greșeală, ci a preferat să o facă pe șest.
Cu o prevedere introdusă în anul 2018, dar preluată în ordinele anuale de prohibiție, pescarii recreativi nu pot transporta individual mai mult de 10 kg de pește sau 15 kg de familie, oricâte zile ar petrece în deltă. De asemenea, conform actului normativ, undițarii sunt discriminați și anul acesta în raport cu legislația generală stabilită de legea pescuitului, prin interdicția de a reține un exemplar mai mare de 5 kg dintre speciile bune de pește, crap, somn, șalău și știucă. Aruncat pe repede-nainte, în batjocora undițarilor, a profesionalismului și a normelor de redactare ale unui act normativ, ordinul stabilește că fiecare undițar este obligat să rețină un exemplar din oricare dintre speciile de mai sus, peste dimensiunile minime stabilite de lege, dar până la greutatea de 3 kg. În caz contrar riscă amendă cuprinsă între 5.000 și 10.000 de lei, pentru: „pescuitul sportiv/recreativ fără acte de reglementare emise de Administrația Rezervației sau cu încălcarea prevederilor acestora”.
În ceasul al 12-lea, ANPA a propus modificarea acestui ordin în sensul înlăturării acestei obligații de a face, prin introducerea sintagmei „cu posibilitatea” în cuprinsul articolului respectiv: ″Pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării“, în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul recreativ/sportiv al speciilor știucă, șalău, somn și crap este permis numai cu eliberarea imediată a tuturor capturilor din aceste specii (catch release), cu reținerea unui singur exemplar/zi, dar nu mai mare de 3 kg, dintr-o singură specie″. În tradiția ARBDD de a produce chestiuni ilogice, fără temei, fără profesionalism, acesta nu este decât un nou exemplu. Așadar, ca să evite amenda, până la apariția acestei modificări- dacă va mai veni vreodată; pescarii recreativi trebuie să prindă măcar un exemplar din cele patru specii.
Lucrurile nu se opresc aici, la un alt articol prin care se instiutie zone de refacere biologică, ARBDD apreciază că pescuitul cu plasa nu dăunează resursei piscicole: „(1) Se declară zone de refacere biologică pentru resursele acvatice vii: f) Canalul de legătură Lopatna, zona cuprinsă între lacul Matița și lacul Merhei, în perioada 7 iunie-1 noiembrie, pentru pescuitul recreativ/sportiv;” Practic, avem de aface cu o zonă de refacere biologică, dar numai pentru pescuitul cu undița și lanseta, nu și pentru cel comercial, cu plasele. În acestă paradigmă a vălului negru așternut peste gândirea ARBDD, multă lume se întreabă glumeț de ce nu se salvează peștele din deltă prin declararea tuturor zonelor ca fiind de „refacere biologică”, astfel încât pescuitul recreativ să fie interzis peste tot, spre binele peștelui. Dar și multe alte acte normative aruncate în capul recreativilor vin să completeze imaginea unei administrații a corupției și perfidiei, care nu dă semne de însănătoșire, spre bucuria cherhanagiilor și a altora care se înfruptă rapace de zeci de ani din resursa piscicolă.
Sub pretextul „grijii” față de natură, odată cu împuținarea peștelui, vânătoarea pescarilor recreativi a ajuns politică de stat. Dar această grijă afișată public, în mod mincinos și fățarnic, nu funcționează decât acolo unde este pește, unde există interese materiale și nu, spre exemplu, în alte zone, chiar strict protejate, cum ar fi pădurile Letea și Caraorman vizitate de mii de turiști, cu căruța, jeep-ul, tractorul sau camionul. Acolo nu e pește!
Fir întins și sezon relaxant! Să ne aducem aminte, din când în când, că turismul deltaic organizat stă pe temelia peștelui braconat, de zeci de ani, iar pescarii recreativi – unii turiști de tradiție ai locului, sunt mânați către structuri de cazare unde bonul fiscal este monument al naturii stric protejat, în ciuda faptului că ARBDD are obligația legală de a identifica și propune zone unde poți rezona cu natura și te poți relaxa individual, în condiții stabilite așa cum există în toate parcurile și rezervațiile naturale.
Să nu uităm să avem grijă de Deltă și să iubim natura!
Ovidiu Ghionu
