De mâine începe prohibiția generală pentru anul 2023

Conform ordinului care stabilește perioadele și zonele de prohibiție a pescuitului, începând de mâine, 9 aprilie, și până pe data de 7 iunie, inclusiv, se instiuie prohibiția la pescuitul viețuitoarelor acvative vii. Aceasta va acționa și asupra altor specii, respectiv broaște, lipitori, melci, scoici, etc.

Ordinul conține și excepții, respectiv pentru apele ce constituie frontieră de stat cu Ucraina și Bulgaria unde pescuitul recreativ/sportiv, comercial și familial se poate practica până la data de 15 aprilie și începând cu 31 mai, inclusiv. Pentru restul apelor de frontieră prohibiția acționează în intervalul 24 aprilie – 7 iunie, inclusiv.

Dincolo de alte reglementări privind pescuitul la mare al gobideelor, calcanului sau melcului rapana, acesta din urmă fiind permis tot timpul anului, o altă derogare prevede că în perioadele interzise se poate pescui recreativ/sportiv, comercial și familial la specia scrumbie, ținând seama de câteva interdicții care acționează secvențial, zonal și temporal, de la gurile de vărsare ale Dunării și până la ieșirea din țară.

Pe teritoriul R.B.D.D., la data aceasta, nu mai există interdicții la scrumbie, cu excepția pescuitului familial care este permis numai în perioada 5 aprilie – 14 aprilie 2023 inclusiv, în zonele aprobate. Capturile accidentale de ciprinide asiatice se pot reține în vederea valorificării, dar fără a fi raportate, după cum se prevedea în anii precedenți.

În Delta Dunării an după an „bătaia peștelui” îmbracă serioase valențe pecuniare și nu vorbim de un pește-doi de pus pe masă sau de o prăjeală de caras, ci de zeci de tone de crap cu icre, somn, știucă și șalău ce poposesc în lăzile frigorifice în așteptarea sezonului turistic. Cu tot riscul unui dosar penal, plasele și harponul(sandolea în termen local) își fac treaba decimând peștele care vine la apă mică pentru a se reproduce, spre bucuria gastronomică a viitorilor vizitatori. Nu mai e vreun secret că majoritatea peștelui din farfurie provine din braconaj, din piața la negru. În felul acesta pescuitul intensiv, indiferent că se numește legal sau braconaj, întrece sporul natural al peștelui, rata de proliferare, ducând la scăderea vizibilă a populațiilor ihtiologice.

În premieră, câteva ONG-uri și-au anunțat intenția de a solicita controale ANAF la pensiuni și în locurile de servit masa pentru a se controla și limita cantitatea de pește braconat de pe piață. Cum vor acționa autoritățile anul acesta rămâne de văzut, dar Planul antibraconaj 2023 clamat de ANPA împreună cu alte instituții pare un alt document de poză pentru vitrina publică.

Ovidiu Ghionu