Delta Dunării, bilanț pe turism și pescuit
La inițiativa prefectului județului Tulcea, Munteanu Dan-Alexandru, a avut loc o întâlnire cu privire la impactul geopolitic asupra turismului și pescuitului din Delta Dunării, cu scopul declarat de a se discuta aceste aspecte într-un cadru deschis, astfel încât eventualele propuneri să fie centralizate la nivelul Instituției prefectului, urmând a fi înaintate factorilor de decizie de la nivel guvernamental.
În Sala Mihail Kogălniceanu au fost prezenți oficialități, primari, viceprimari, guvernatorul, președintele ANPA, oameni de afaceri proprietari de pensiuni sau din alte sectoare ale turismului deltaic, pescari și reprezentanți ai formelor asociative ale acestora.
Rând pe rând, fiecare vorbitor și-a exprimat părerea cu privire la tematica aflată în discuție, prezentând aspecte ale activității proprii și posibile opțiuni de salvgradare a zonei de interes abordate. În mod evident, tipologia subiectelor prezentate nu a coagulat opiniile, cu excepția faptului că războiul de la granița Românei a adus prejudicii activităților desfășurate în Delta Dunării, mai mult sau mai puțin.
Într-un briefing al intervențiilor, au făcut observații:
Daniel Iluşcă(Crișan), Preșdintele Asociaţiei Patronale în Turismul din Delta Dunării (APTDD), care a apreciat că o scădere a gradului de ocupare cu 10-20%, față de anul 2023, necesită compensații din partea statului, iar pescarii – turiștii preponderenți ce vin în lunile de toamnă, au fost speriați de mesajele RoAlert emise de autorități. „Practic, am închis Delta Dunării”, a declarat acesta.
În completare, vicepreședintele aceleiași asociații, Dragoș Gociman(Crișan), a afirmat că cei mai mulți au făcut eforturi uriașe pentru a se menține pensiunile funcționale, dar că mulți proprietari nu au reușit, drept urmare asistăm acum la executarea silită a acestora. De asemenea, a opinat că „dacă nu există turiști nu există pescari(comerciali, n.n.)”, iar turiștii ce nu au venit în deltă au crescut cifra de afaceri pentru turismul balnear și montan. S-a mai precizat că în aceste condiții turiștii s-a divizat în două categorii: „….cei care au căutat tarife mici și cei care iubesc delta și au sunat înainte pentru a se informa despre situația de fapt”. În final, s-a apreciat că delta este un foc care mocnește, iar intervențiile, compensațiile, de la nivel central sunt imediat necesare: „…suportăm taxe, impozite, controale, amenzi, și degeaba?!”, se întreba retoric în fața audienței.
Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Pescari din Delta Dunării, Lucian Sanda, a reclamat faptul că Autoritatea de management pe pescuit nu funcționează și din acest motiv s-au pierdut banii pe acvacultură și compensări, iar țări ca Ungaria, Polonia și Bulgaria au primit deja fonduri cu această destinație. Relativ la turism, a concis: „Turismul este slab, în lipsa turiștilor au scăzut vânzările.”
Epifan Roman(Mila 23), posesor și administrator de pensiune a indicat turismul agresiv pe lacuri ca fiind principalul factor care a dus la scăderea populațiilor de pește, iar excursiile de o zi, în viteză, au specializat pensiunile din deltă pe servitul mesei pentru acest tip de turiști. Relativ la pescuitul comercial, acesta a menționat faptul că ar trebui interzis pescuitul comercial pe timp de vară și că pescarii apelează la braconieri pentru a îndeplini cotele anuale de pescuit alocate de A.R.B.D.D., iar pentru că acestea sunt destul de mari, nu pot fi îndeplinite ca și condiție a reînnoirii permisului de pescuit. De altfel, pe parcursul ședinței a fost singura mențiune despre braconaj și braconieri.
Pâslaru Cezar(Tulcea), operator de turism: „Pe brațul Sulina am înregistrat o scădere cu 40% a rezervărilor.”
Pescarii din Sulina au cerut compensații și extinderea zonelor de pescuit afectate de navele ce stau în rada portului, iar cei de pe brațul Chilia s-au plâns că traficul intens a afectat pescuitul, dar și că A.R.B.D.D. le-a oferit ca zonă de pescuit lacul Furtuna, destul de colmatat, aflat la o distanță de cca 20 de kilometri față de cea mai apropiată localitate de pe acest braț, respectiv Pardina.
La unison, pescarii din deltă au solicitat compensații, iar guvernatorul a fost rugat să reducă părți bune din cotele de pescuit și, de asemenea, să micșoreze dimensiunea ochiului la plase.
Pe final, primarii comunelor Ceatalchioi și Chilia Veche, respectiv Tudor Cernegă și Ciauș Timur-Alexandru, s-au solidarizat cu cerințele pescarilor comerciali și au ridicat problema drumului Tulcea-Chilia, caracterizat pe jumătate în glumă ca fiind deja mitraliat și bombardat.
Lucrurile s-au mai destins după ce d-l Cernegă a remarcat că a observat o creștere a turismului în Ceatalchioi, dar numai după căderea primelor drone.
Cât și cum a afectat pescuitul și turismul agresiunea rusă din Ucraina nu știm dacă că vom afla vreo dată, dar știm cu siguranță care este impactul măsurilor cu care de zeci de ani se administrează Delta Dunării, și anume situația gravă în care azi a ajuns acest areal, pentru că război e doar de un an.
Dincolo de off-ul celor prezenți, fețele oarecum străvezii ale unor reprezentanți ai autorităților arată că lucrurile nu merg cum și unde trebuie și că unii dintre ei ar putea fi direct responsabili pentru situația dată, cel puțin prin prisma faptului că, spre deosebire de turiști și localnici, peștele nu știe dacă e război sau nu. Dar ca ridicăm această suspiciune gravă, din entuziasm local sau de complezență, majoritatea a fost de acord că factorii de decizie din zonă nu prezintă vreun semn de vină pentru gravele probleme ale Deltei Dunării, ci acesta trebuie găsit pe la alte uși sau prin sertarele unde se află dosarele fraților și surorilor unor astfel de concluzii.
Ovidiu Ghionu