Delta Dunării. Două feluri de permise pentru pescarii cu lanseta

Cine primește amendă?! Scurtă incursiune prin legislație…

Noile amenzi din Delta Dunării aprobate anul trecut, parcă din ambiție, fără să se țină cont decât de realitățile socio-economice ale țării și de existența celor patru tipuri de zone de pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării, au pus turiștii pe gânduri, în special pe cei care pescuiesc, având în vedere pragurile cuprinse între 3.000 și 10.000 de lei ale contravențiilor așa-zis „actualizate”.

Discriminarea și hărțuirea vădită, din ultimii trei ani, a acestei categorii sociale naște semne serioase de întrebare cu privire la abuzurile vremelnicilor instalați pe fotoliile instituțiilor de resort. În societăți normale actorii acestor deraparaje ar fi fost luați serios la întrebări de organele abilitate. Nu e cazul la noi, cel puțin nu încă.

Parcă merită să schițăm câteva elemente ale tabloului discriminării și învinovățirii publice a unei categorii sociale reprezentată de pescarii de agrement:

1. Interzicerea reținerii peștelui bun. Motivație „științifică”: pescarii sportivi prind pe an 2.400 de tone de pește – anul acesta pescuitul comercial a raportat 2.252 de tone; Motivație administrativă-declarații publice: I. Dacă în 2019 au fost 137.000 de turiști – tot în același an au fost 185.000 de pescari. II. În anul 2022 au fost 90.000 de turiști și 137.280 de permise de pescuit. În realitate, conform cifrelor oficiale ARBDD și nu a declarațiilor manipulatoare ale guvernatorilor, anul trecut au fost în deltă 45.000 de pescari. Deci jumătate din numărul total de turiști, din care 10.000 localnici.
2. Mesaje manipulatoare ale oficialilor cu intenția de a asocia vina împuținării peștelui cu pescuitul recreativ.
3. Mărirea amenzilor la plafoane uluitoare. Nici măcar amenda pentru riscul decesului rutier nu se apropie de cea a lipsei permisului de intrare în Deltă, cuprinsă între 5.000 și 10.000 de lei.
4. Introducerea și reactivarea prin ordinul de prohibiție al unui ordin desuet, depășit și incoerent menit să hărțuiască pescarii recreativi, respectiv ordinul 159/2011.
5. Lipsa măsurilor reale, de perspectivă, care să asigure refacerea populației piscicole din deltă. Caricatura ordinului de prohibiție rostogolit de-a lungul anilor în defavoarea peștelui și a pescarilor cu lanseta.
6. Intenția de a mări taxele de acces pentru turiști până la limite uriașe, asemenea amenzilor.

De câțiva ani buni, ARBDD emite două feluri de permise de pescuit pentru amatori: Permisul de pescuit sportiv și Permisul de pescuit recreativ/sportiv.

Permisul de pescuit sportiv se emite online, iar permisul de pescuit recreativ/sportiv se emite la automatele instituției:

Deci, în cazul de față s-au achiziționat două permise, în ambele variante.

Ce este ușor de observat e că pe data de 1 ianuarie 2023 s-a eliberat permisul cu 134.598, gratuit, în baza Legii nr. 1/2017. Legea cu pricina modifică OUG 23/2008 privind pescuitul și acvacultura cu următorul text menit să facă lumină în babilonia de definiții aruncate de-a valma prin ordine de ministru și alte acte normative: „(1) Prin pescuit recreativ/sportiv se înţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta, în scop de agrement/performanţă, pe baza unui permis nominal emis de către administratorul resurselor acvatice vii şi eliberat de acesta sau de asociaţiile de pescari sportivi, după caz, fără perceperea de taxe şi tarife.”

Ce se înțege logic din enunțul de mai sus este că pescuitul recreativ reprezintă pescuitul de agrement, iar pescuitul sportiv se referă la pescuitul de performanță. Așadar, ARBDD eliberează online permise de pescuit de performanță, iar la automat emite un permis – doi în unul, și de performanță, dar și recreativ.

Cele două sintagme plasate în legislația din domeniu conduc în mod firesc la concluzia că posesorii de permise eliberate online, respectiv sportiv, nu pot reține pește deoarece practică un pescuit de performanță care este cach and release.

În condițiile acestea, văzând hărțuirea și îndârjirea autorităților împotriva pescarilor cu undița și lanseta, nu cumva există riscul amendării posesorilor acestor tipuri de permise, cel puțin pentru reținerea oricărei specii de pește?! Există o probabilitate ridicată ca vreun inspector să aibă propria interpretare a cadrului normativ, cum de multe ori s-a întâmplat în istoricul ARBDD și a celor alte 4 instituții de control. În data de 26 ianuarie 2023 am solicitat ARBDD să-mi elibereze un permis de pescuit recreativ și nici până azi nu a venit vreun răspuns, deci l-am luat și pe cel de-al doilea.

Mai mult, mergând pe firul sintagmei „Pescuit Sportiv” observăm că ARBDD și alții au aplicat amenzi, excesiv/abuziv dintr-o optică rezonabilă, relativ la textul articolului 12 din legea rezervației: „41. neasigurarea salubrizării locurilor de pescuit sportiv sau a locurilor de campare.” Deci, în logica textului amenzile trebuiau aplicate numai pentru pescuitul sportiv nu și pentru cel recreativ sau recreativ/sportiv, și numai pentru deșeurile proprii. Legea respectivă face trimitere distinctă, în alte enunțuri, la pescuitul recreativ/sportiv, ex.: „21. pescuitul sportiv/recreativ în zone interzise sau în perioadele de prohibiţie.” Din păcate pentru ei, susținătorii slash-lui dintre cele două forme de pescuit se vor lovi de explicația oferită de art. 53, lit. „m” din ordonanța privind ariile naturale protejate care pedepsește, de asemenea: m) neevacuarea de către persoanele juridice sau fizice a deşeurilor generate în urma activităţilor proprii în ariile naturale protejate. Din această perspectivă, practica A.R.B.D.D. & Co este una a excesului/abuzului, dar măcar de s-ar limita numai aici.

Deși ordonanța 57 acționează încă din anul 2007, practica ARBDD de constatare și sancționare a unor contravenții pe acest act normativ este relativ recentă, odată cu încrâncenarea împotriva turiștilor pescari, deoarece aici amenzile se situează între 3.000 și 6.000 de lei, pentru faptele de mai sus, spre deosebire de 200-300 lei pe legea rezervației nr. 82/1993.

În același scenariu au început să se aplice amenzi și pe ordonanța nr. 23 privind pescuitul și acvacultura, cu amenzi mai mari decât amenzile neactualizate din legea rezervației, având praguri cuprinse între 300 și 1.000 de lei.

Cele trei acte normative, respectiv legea rezervației, ordonanța privind pescuitul și acvacultura și ordonanța privind ariile naturale protejate permit pe undeva interpretări subiective ale personalului cu atribuții de control din 5-6 instituții, iar în lipsa existenței procedurilor aprobate de fiecare instituție vizată, explicării și asumării cadrului legal aplicabil, există o mare probabilitate a manifestării abuzului/excesului.

Upgrade 10 mai 2023: O captură dintr-un proces verbal de contravenție, întocmnit anul trecut pe când amenzile erau mici, arată că inspectorul ARBDD nu a făcut nicio referire la legea specială a RBDD pentru sancționare. Mai mult, din informațiile noastre amenzile au fost aplicate din birou, iar procesul verbal nu întrunește toate condițiile de validitate. Foto:

În final, o analiză comparativă arată o picătură din incoerența legislației din domeniu, cu referire la câteva aspecte de interes pentru turiștii pescari din zona Deltei Dunării:

Dincolo de importanța economică a acestei forme de recreere, spre exemplu – ultimele date arată că în Ungaria cei 500.000 de pescari recreativi produc un impact economic de cca 20 miliarde de euro anual; în toată lumea civilizată se apreciază importanța pescuitului de agrement, cu beneficii demonstrate asupra sănătății celor care practică acestă formă de pescuit, manifestată prin reducerea stresului, creșterea optimismului și a nivelului stării generale de sănătate.

Sub perdeaua grijii mimate, de ani de zile arealele se distrug, biodiversitatea scade, dar cineva trebuie să fie țap ispășitor, iar acela nu e statul, ci altcineva. Activitățile cu impact distrugător sunt ocolite de control, de frică sau corupție, și ieșim victorioși la poze cu zece plase confiscate. Cei câțiva oameni cu cap care au mai rămas în instituțiile vizate, cu fețe îngândurate ridică neputincioși și resemnați din umeri. Valul imposturii e prea mare, chiar și pentru ei.

Ovidiu Ghionu