Delta Dunării. Schema managementului de 10 milioane de euro

Proiectul de 10 milioane de euro prin care se finanțează cu bani europeni scrierea unui nou Plan de management pentru Rezervația Biosferei Delta Dunării a pricinuit ședința Consiliului Consultativ al A.R.B.D.D.

Filmul ședinței

Primari, reprezentanți ai altor autorități, cercetători, specialiști, investitori în turism și ong-iști, au asistat la prezentarea schemei obiectivelor generale și specifice ale viitorului document de administrare a rezervației Delta Dunării.

În dezinteresul auditoriului s-a trecut repede peste jderi, dihori, plante, și cei mai bine de 1.000 de km survolați din dronă pentru observarea și cartarea unor habitate, și s-a ajuns la capitolul de maxim interes: Pești. În formularea specialiștilor, pentru că trebuie să spunem că aici și-au dat mâna vreo trei institute de specialitate, capitolul se numește: UTILIZAREA DURABILĂ A PESCĂRIILOR – Plan prioritar pentru resursa și politica piscicolă. Te-ai întreba, pe bună dreptate, de ce în centrul acestui obiectiv stau pescăriile și nu peștele?! Păi, parcă nu de pescării trebuie să aveți grijă, inginerilor, ci de pește, cel puțin așa zice legea. Care pește? Păi să vedem la care s-au gândit prima dată: „Creșterea capacității de refacere a stocurilor naturale de pește de interes comercial din perimetrul sitului în vederea scăderii presiunii asupra speciilor de interes comunitar și oferirea unor alternative viabile de subzistență pentru populația locală”.

Aha, deci nu vorbim de tot peștele, ca parte a biosistemului deltaic, ci numai de acela de interes comercial! Și de ce numai de acela?! Se și explică: ca să scadă presiunea pe speciile de interes comunitar. Acestea din urmă, pe arealul Deltei Dunării, conform legii, sunt numai sturionii și mreana. În paranteză, pentru un moment de destindere trebuie spus că și șacalul – canis aureus, este identificat ca specie de interes comunitar. Dar, ia să vedem scopul ARBDD precizat în finalul măsurii: și oferirea unor alternative viabile de subzistență pentru populația locală. Deci nu avem grijă de pește de dragul rezervației, al ecosistemului, ci de al pescăriilor și ca alternativă de subzistență a populației de aici care trebuie să pescuiască comercial. Logic, nu?!

O altă măsură care sare în ceaunul cu ciorba de zece milioane se referă la: „Colaborarea instituțională a tuturor actorilor implicați în interesul menținerii resursei piscicole”. Încercând să deslușim înșiruirea de termeni, se deduce că actorii peștelui trebuie să colaboreze instituțional, dar numai dacă sunt implicați într-un interes, anume acela de menținere a resursei piscicole. Mai întâi ne implicăm în interes, apoi în menținerea și creșterea resursei piscicole. Logic, nu?!

Nu în ultimul rând, s-a indicat măsura „Acordarea de subvenții pentru piscicultură și pentru implementarea/dezvoltarea unor metode de acvacultură sustenabilă”. S-a făcut lumină, mai ales că specialistul INCDDD, dr. Alexandru Dorosencu, în luarea de cuvânt a indicat ca singura măsură pentru scăderea presiunii pe resursă, acvacultura și subvenționarea ei. Stupefiant mod de abordare: ce treabă are ARBDD cu acvacultura și subvențiile acordate acestei activități când instituția administrează resursa piscicolă din bunurile naturale și nu din amenajările piscicole, la rândul lor aflate în parohia ANPA?! Logic, nu?!

Trecând înapoi, în sală, în tema de mai sus un primar din Deltă a indicat pericolul păsărilor care au mâncat peștele și care îi lasă pe pescari fără o pâine pe masă, îngrijorat fiind de soarta sa de pescar comercial, în eventualitatea în care nu o să mai fie primar. Logic, nu?!

Reprezentantul APRS.RO, Marian-Valentin Șelaru, a indicat braconajul și pescuitul comercial, miile de kilometri de setci și nerespectarea prohibiției, ca fiind principale cauze a falimentului populațiilor piscicole, și a propus introducerea limitării motoarelor bărcilor de pescuit la 50 de cai. Din nou cuvântul „braconaj” a lipsit din retorica autorităților, e tabu!

Alte luări de cuvânt au vizat suportabilitatea activității de creștere a animalelor, turismul – afectat de nivelul uriaș al amenzilor și noile propuneri de taxe, mărite de 600 de ori în unele cazuri. Relativ la modul în care s-au adoptat noile amenzi, pe șest, fără respectarea legii, a punctat și reprezentantul Fundației „La Porțile Deltei”, arătând că primii afectați vor fi localnicii a căror poziționare în rezervație îi predispune la acest risc. Vizibil afectat, guvernatorul Marinov a ținut să arate că oamenii deltei au grijă de natură ceea ce le reduce șansele de a fi amendați, spre deosebire de turiști „beneficiarii” semnificativi ai acestor sancțiuni.

Ai zice că e discriminare și un plan aranjat cu privire la hărțuirea și pedepsirea turiștilor. În subiect a intervenit și directorul general al INCDDD, Marian Tudor care, într-un expozeu de specialitate, în sprijinul guvernatorului a arătat faptul că amenzile sunt mari ca să nu fie încălcate. Logic, nu?!

Epilog

De treizeci de ani auzim același text, ornat cu definiții și cuvinte deja golite de conținut, sustenabilitate, pescuit ecologic, protejarea resursei, ecosistem, durabil, dialog, transparență, etc, dar rezultatul e chiar sub ochii noștri: în minus an de an.

Fundația La Porțile Deltei a solicitat oficial ca proiectul Hotărârii de Guvern care va aproba Planul de management al RBDD să fie dezbătut public, să urmeze calea legală indicată de legea privind transparența decizională în administrația publică, indiferent de varianta procesată în laboratoarele politicii de grup și ale intereselor șmecherilor din zonă.

Ovidiu Ghionu