În ceasul al 12-lea, Liviu Dragnea propune un program de repopulare în Delta Dunării

Scandalul euro-peștelui infestat cu metale grele a făcut ca politicul să reacționeze, cel puțin la nivel declarativ.

Ieri, într-o postare pe pagina sa de Facebook, președintele PSD, Liviu Dragnea, sub leitmotivul   „A venit timpul să relansăm și piscicultura, oameni buni!” , vorbea de necesitatea repopulării Deltei Dunării cu puiet de crap, somn, șalău, lin, precum și de relansarea pisciculturii printr-un program național susținut de guvern. Acesta a punctat importanța decolmatărilor continue precum și necesitatea sprijinirii deținătorilor de amenajări piscicole.

A trebuit să treacă ani buni de orbire a autorităților pentru ca să fie tras semnalul de alarmă. Indiferent cine a fost în conducerea guvernului, a făcut același lucru: mai nimic. Ca și în alte multe cazuri, tot ce înseamnă legislație în domeniu este un melanj de frânturi, tăieturi și cârpeli ce nu au la bază o viziune durabilă, ci numai interese de moment. Așa s-a negociat și Programul Operațional de Pescuit al cărui grant de 50% nu a putut fi susținut de investitorii în piscicultură din cauza sumelor extrem de mari cerute de investițiile minime. Din acest motiv, dar și al atractivității subvențiilor agricole, cel puțin în Deltă, peste 80% din terenurile cu destinație piscicolă sunt folosite pentru culturi agricole, cu toate că redevențele rareori sar de 150 de lei/ha/an.

În anul 2014, o firmă românească a construit o aplicație IT menită să urmărească trasabilitatea peștelui și produselor pescărești. Aceasta soluție a fost dezvoltată în colaborare cu Universitatea de Agronomie din București și Universitatea Dunărea de Jos Galași, alături de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina “Grigore Antipa” și vizează marcarea tuturor pașilor în lanțul de distribuție și procesare a produselor amintite, de la centrul de prima vânzare pana pe rafturile magazinelor. În afara colectării de informații statistice, acest proces poate permite unui consumator sa identifice cu exactitate proveniența peștelui sau produselor pescărești. Dar, cine să vrea acest lucru!? Ca și în cazul Bursei de Pește, autoritățile din domeniu s-au făcut că plouă! Cine știe câte alte mii de tone de pește necomestibile, „de import”, au ajuns pe mesele românilor de-a lungul anilor!? Până și la Tulcea etichetele sunt prefăcute, anunțând cumpărătorilor, fără nicio jenă, peștele „de Dunăre”.

Să nu uităm, totuși, că numai 8% din consumul național de pește provine din Delta Dunării, restul… .

Ovidiu Ghionu