Începe prohibiția la șalău și biban, și se termină la știucă

foto: șalău și somn subdimenionat în pescăriile din Tulcea, februarie 2023

Ordinul de prohibiție de anul acesta, un nou document „de tradiție” al șmecherilor din domeniul piscicol – un fel de golănie de colț de stradă livrată în hârtie igienică uzată științific, zice că începând de luni, 20 marie 2023, și până pe data de 7 iunie, șalăul și bibanul intră în prohibiție pe întreg teritoriul național. Concomitent, se încheie așa-zisa prohibiție la știucă începută din ianuarie, dar care mai are o tranșă, în perioada prohibiției generale, respectiv 9 aprilie – 7 iunie, inclusiv.

Așa a ieșit la zar și anul ăsta pe tabla de țintar a pescuitului, acolo unde gânditorii, magii și strategii peștelui împing cu bețișoare lungi, printre marcajele intereselor personale și ale calendarelor religioase și laice, cu seriozitatea unor imbecili, popicele diforme ale peștilor de care ar fi trebuit să aibă grijă.

Inepția acestor prohibiții speciale ar face să râdă și un neavenit. Cum să protejezi în mod real aceste specii dacă se permite pescuitul cu setca pentru celelalte?! Setca este o unealtă de pescuit care ucide peștele și, evident, nu face distincție între speciile capturate. Dar, în fața evidenței, abțibildurile gânditoare, lipite de fotoliile de piele, nu par să afișeze mimica iluminării, în ciuda argumetelor imbatabile enunțate prin petiții și scrisori de către pescari și ONG-uri. Au zis că le trebuie alte studii, de parcă este necesar vreun studiu pentru interzicerea vânzării armelor și drogurilor. Și tipul care a zis asta, în numele guvernului, lipit politic de scaunul deciziei a fost notat cu 2,75 la concursul pe care chiar el l-a organizat, și unde a participat de unul singur.

Noptea minții managementului pescuitului din România pare să nu mai vadă vreodată zorii. Poate odată cu moartea ultimului obleț. Cum ziceam, tradiția – dacă e tradiție, trebuie să continue.

Acum ceva ani, în 2018, guvernatorul RBDD, Mălin Mușetescu, manifestând o grijă aproape părintească pentru știucă, a cuvântat că specia trebuie să fie prohibită tot timpul anului, dar numai pentru pescarii recreativi, cei comerciali să se înfrupte, și nu s-a oprit aici. Ca să fie bine înțeles a propus și obținut mărirea cotei pentru pescuitul industrial de la 138 de tone, în 2017, la 313 tone, în 2018 – mai mult cu 175 de tone față de anul precedent, pe când nu era pe scaun. Lucrurile au continuat și în 2020, în mandatul lui Ion Munteanu care a lărgit plaja interdicțiilor la reținere pentru alte trei specii, respectiv crap somn și șalău, dar tot pentru undițari. Așa i s-a părut că e bine, declara nonșalant-științific. Dar caricatura managementului pescuitului continuă și azi, fără scrupule. Cele 20.000 de setci utilizate legal de zeci de ani, în același număr, așteaptă liniștite să salveze și șalăul și bibanul, asta după ce mai dăunăzi au salvat știuca.

Pentru 2023 cota la știucă a fost diminuată la numai 50 de tone, dar pentru cine cunoaște Delta Dunării știe că sunt doar niște cifre înșirate în tabele fără corespondență într-o realitate obiectivă. Mai mult o justificare a unor posturi, științific, căci cine să verifice ce și cum?! Nici nu se dorește. Doamne ferește!

Pescarii, indiferent de forma de pescuit practicată, răspund în fața legii dacă sunt găsiți în prohibiție cu aceste specii. Mai mult, deținerea și transportul constituie infracțiuni, iar pe teritoriul RBDD sancțiunea contravențională pentru fiecare exemplar este de la 5.000 la 10.000 de lei.

Uite cum se protejează știuca, șalăul și bibanul, în timp ce pescăriile sunt pline de pește subdimensionat din aceste specii. Doar amenda e de numai 1.800 de lei, iar peștele e de import, nu-i așa?

Ovidiu Ghionu