Legea acvaculturii a fost aprobată

Una dintre cele două legi din domeniul piscicol, legea acvaculturii și legea pisciculturii aflate în dezbaterea parlamentului, respectiv legea acvaculturii, a fost aprobată în plenul Camerei deputaților, miercuri 29 iunie 2022.

Actul normativ reglementează activitatea de acvacultură din România, iar instituția care va desfășura managementul și controlul acestui domeniu este ANPA.

În domeniul acvaculturii ANPA are următoarele atribuții:
a) exercită în numele statului, prerogativele dreptului de administrare asupra terenurilor cu destinație agricolă aparținând domeniului public al statului și exercită prerogativele dreptului de proprietate privată al statului, pe care se află amplasate amenajările piscicole și cele aferente acestora;
b) privatizează societățile cu profil piscicol și amenajările piscicole pe care le are în portofoliu/patrimoniu;
c) administrează terenurile din domeniul public și privat al statului pe care se află amplasate amenajările piscicole precum și terenurile aferente acestora, în conformitate cu prevederile prezentei legi;
d) elaborează studii de oportunitate, conform prevederilor legale în vigoare, pe baza cărora se stabilește modalitatea de concesionare/închiriere/arendare a terenurilor pe care sunt amplasate amenajări piscicole;
e) elaborează contractul cadru naţional privind concesionarea sau închirierea terenurilor, perimetrelor de acvacultură sau amenajările piscicole deţinute sau administrate de către autorităţi publice precum şi modul de calcul al redevenţei/chiriei aferente acestora pe baza claselor de bonitate a terenurilor;
f) elaborează caietele de sarcini, în vederea concesionării/privatizării;
g) întocmește dosarele de privatizare, în vederea privatizării societăților cu profil piscicol și a amenajărilor piscicole pe care le are în portofoliu/patrimoniu;
h) încheie contracte de concesiune/închiriere/arendă/asociere în participaţiune, în vederea exploatării terenurilor pe care sunt amplasate amenajările piscicole, precum şi a altor terenuri aferente acestora, din domeniul public şi privat al statului, pe care le are în administrare;
i) încheie contracte de concesiune/închiriere/arendare în vederea exploatării lacurilor de acumulare și a zonelor maritime cu potențial pentru practicarea acvaculturii;
j) colaborează cu instituțiile și cu alte organele de specialitate, cu autoritățile administrației publice locale și cu alte organisme interne și internaționale implicate în activitatea de acvacultură în cadrul Comitetului Consultativ Național pentru Sectorul Pescăresc;
k) elaborează reglementări privind funcționarea pieței produselor de pescuit și acvacultură, cu avizul Comitetului Consultativ Național pentru Sectorul Pescăresc;
l) organizează seminare, conferințe, dezbateri și activități de consultanță piscicolă, în limita atribuțiilor, asigură și supraveghează pregătirea profesională de profil, în colaborare cu instituțiile de învățământ, organizațiile profesionale și organizațiile de producători din acvacultură;

În text sunt definite posibilitățile de privatizare a amenajărilor și activelor piscicole, modalitățile de concesionare și se stabilește modul de înființare și funcționare a fermelor de creștere piscicolă.

Un element de noutate este acela al posibilității înființării fermelor piscicole la Marea Neagă, inclusiv pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării, în limitele marine ale acesteia, până la izobata 20, dar numai cu acordul ARBDD. Astfel, se creează cadrul legal pentru funcționarea unor crescătorii direct în mare așa cum de foarte mulți ani se practică în țările cu ieșire la oceane mări.

Proprietarii de amenajări, inclusiv din Delta Dunării – chiar dacă acvacultură se mai face doar pe 20% din terenurile piscicole, s-au asigurat că statul le va păzi lacurile pentru că furtul de pește va fi pedepsit ca infracțiune, iar pescuitul fără drept în aceste incinte, prin orice mijloace, va fi sancționat cu amendă de la 40.000 la 80.000 de lei.

De asemenea, sunt supuse confiscării uneltele, ambarcațiunile de pescuit cu motoarele și rezervoarele aferente, mijloacele de transport, armele de foc şi orice alte bunuri care au fost folosite la săvârşirea infracţiunilor de furt piscicol.

La finalul actului normativ, se face trimitere la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008, pentru înlocuirea unor termeni, și care a fost declarată neconstituțională, dar în mod paradoxal este în vigoare deoarece legea de aprobare, respectiv Legea nr. 317/2009 este în vigoare.

Ovidiu Ghionu