Liber la pescuit, 2024
Mai este doar o zi până când majoritatea restricțiilor la pescuit iau sfârșit. Potrivit ordinului de prohibiție pentru anul în curs se poate pescui pe întreg teritoriul național începând cu sâmbătă, 8 iunie 2024.
După o așteptare lungă în care pescarii și-au pregătit cu răbdare și meticulozitate undițele și lansetele iată că de mâine aceștia pot ieși la malul apei pentru a petrece momente de destindere și relaxare în natură.
În mare, chiar și cu proaspăt promulgata lege a pescuitului, care merită discutată un pic, condițiile pentru practicarea pescuitului recreativ nu s-au schimbat. Pe întreg teritoriul național, cu excepțiile din ordin, se pot reține 5 kg de pește pe zi, de fiecare pescar, sau un singur exemplar mai mare de 5 kg.
În Delta Dunării interesele unor grupuri și adunări locale au inventat alte reguli. Sub pretextul protejării mediului înconjurător, pentru că ce poate fi mai credibil pentru publicul larg decât „protejarea”, într-o justificare a unor derapaje ușor de înțeles, a salvării speciilor valoroase de pește, s-a decis că pescarii recreativi pot reține doar un singur exemplar din speciile de crap, somn, știucă sau șalău, dar în condiția celor 5 kg/zi sau un exemplar mai mare de 5 kg. Măsura vine să protejeze pescuitul comercial considerându-se, neoficial, desigur, că pescarii cu plasele sunt păgubiți de lansetari și undițari deși nici un studiu nu indică acest lucru, nici măcar recentul Plan de management pentru care s-au plătit 10 milioane de euro, niciun cuvințel. Altfel spus, deși se iau măsuri discriminatorii relativ la legea de bază, legea pescuitului, cu o încăpățânare perpetuă, autoritățile nu vor să ne spună cât pește estimează că prind pescarii recreativi în deltă. Un procent rezonabil furnizat de câțiva specialiști în domeniu se încadrează între 6-8 % din cantitatea totală capturată de pescuitul comercial, ceea ce reprezintă cca 250 de tone de pește/an. De asemenea, pescarii recreativi pot transporta individual maxim 10 kg de pește sau 15 kg de familie, indiferent câte zile petrec în deltă.
O problemă importantă, nerezolvată încă, dar care în continuare este departe de interesul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării( ARBDD)se referă la campare. Conform legii, instituția are obligația de a identifica zone de campare și recreere, așa cum se practică în toată lumea în rezervații, inclusiv la noi în țară, dar iată că au trecut 13 ani și vălul negru a rămas pe ochiul acestei probleme. Cu premeditare, ar zice unii, văzând prigoana turiștilor ce aleg să se relaxeze cu cortul. Acesta pare să fie și motivul pentru care s-au inventat amenzile haluncinante din RBDD, cuprinse între 6.000 și 10.000 de lei. Alte acțiuni îndreptate împotriva pescarilor recreativi se referă la reactivarea a tot felul de interdicții uitate de timp ce cuprind zonele de pescuit, acostarea și debarcarea pasagerilor sau alte asemenea motive de hărțuire cu legea în mână, plămădită tot de ei. Practic, acolo unde se pescuiește cu plasa nu ai voie cu undița, acolo unde acostează marile pontoane dormitoare rupând maluri și copaci nu ai voie să calci pe mal, unde trec cirezi întregi de vite și cai nu ai voi să pui cortul, șamd. Tabloul este complet dacă amintim de faptul că beneficiarii acestor amenzi au fost numai turiștii și pescarii recreativi, fără vreun localnic, iar grija ARBDD se manifestă, în mod curios, numai în zonele cu pește, celelalte, cum ar fi, de exemplu, de zonele stric protejate Pădurea Caraorman sau Letea, vizitate de zeci de turiști, nu reprezintă interes, drept urmare nimeni nu a fost amendat pentru că a intrat acolo.
Dincolo de faptele evidente, și anume aruncarea deșeurilor pe mal sau în apă, reținerea exemplarelor de pește sub dimensiunea legală, hărțuirea turiștilor și a pescarilor va continua cel mai probabil și anul acesta – pentru că nimic nu indică vreo schimbare de abordare, se vor aplica amenzi excesiv, fără a estima riscul asociat faptelor, deși legea obligă, instanțele se vor umple de contestații, iar unii dintre controlorii ARBDD se vor împăuna la sfârșit de an cu rezultatele obținute, justificând astfel o soldă pentru care ar fi trebuit să fie în slujba cetățeanului, și nu invers. Ce mai contează că turismul a scăzut cu 30% din cauza politicilor ARBDD sau că nu s-au rezolvat nici pe departe problemele istorice grave din rezervație: agricultura și substanțele folosite, creșterea extensivă a animalelor, defrișările, poluarea în localități, braconajul piscicol, etc, planul de amenzi e ca și făcut.
Chiar și așa, adevărații iubitori de natură vor merge să petreacă clipe frumoase în Delta Dunării, pe malurile apelor, povestind apoi despre momente și clipe de neuitat!
Să nu uităm să avem grijă de Deltă și să iubim natura!
Ovidiu Ghionu – Hoinar prin Deltă