Localităților Crișan și Gorgova li s-au mărit suprafețele din intravilan

După aproape 4 ani și jumătate de la inițiere, proiectul fostului senator PSD, Trifon Belacurencu, a devenit lege. Actul normativ în cauză, aduce ”de jure” în vatra satelor respective suprafețe valoroase de teren: aproape 7 Ha pentru localitatea Crișan, teren situat în spatele satului, și 0,27 Ha pentru Gorgova. Deși, în forma sa finală, legea nu indică destinația terenurilor, ci doar că fac parte din domenilul public al localităților respesctive, în nota de fundamentare întocmită de inițiator se prevede că acestea vor fi folosite pentru construcția de locuințe pentru tineri așa cum au solicitat și comunele respective.

Istoria terenurilor aferente satelor din Delta Dunării este interesantă și prin prisma faptului că până la ”Legea Hrițcu”- finalizată în mandatul 2000-2004 a senatorului Florin Hrițcu(PSD); majoritatea localnicilor nu au avut acte de proprietate asupra suprafețelor aferente locuințelor deci, și nici posibilitatea de a le folosi după voie, aceștia au fost împroprietăriți tocmai prin acestă lege. Dar, problema mai avea și altă latură în suspensie și anume cea a platformelor aferente localităților. Construite între anii 1970-1975 cu rol de apărare împotriva inundațiilor, platformele respective ce constau în îmbunătățirea funciară a terenurilor (practic au fost contruite prin înălțarea și stabilizarea acelor suprafețe), au fost trecute în administrarea R.A. Apele Române- prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, care mai deținea în portofoliu și cele 6 platforme, din care 4, respectiv Pardina 1 și 2, Maliuc și Mila 23 au fost trecute în proprietatea localităților respective în anul 2011, printr-o lege inițiată de către senatorul PSD, Ion Vărgău, în mandatul 2004-2008.

Ce s-a întâmplat cu multe dintre aceste terenuri, câți tineri și-au construit locuințe noi sau cât încasează localitățile deltei din concesiuni sunt subiecte viitoare ce vor ocupa paginile noastre.