Mega-scandalul stufului din deltă. Cum se fac legi cu dedicație în România

În luna mai a anului trecut, o lege ce avea să revoluționeze sectorul zootehnic național, european și mondial era adoptată în Parlamentul României.

Un proiect de lege depus în 2021 de deputatul PSD Eugen Neață, uitat prin vrafurile de dosare ale Camerei Deputaților, a fost folosit ca pretext pentru ceea ce avea să devină legea „Stuful, cel mai bun bun ”, dar fără să aibă cea mai mică legătură cu aceasta. Chiar și cu punctul de vedere negativ al guvernului Câțu, legea respectivă a fost extrasă din jobenul actelor normative muribunde pentru a-și urma cursul legislativ fiind înscrisă pe ordinea de zi de președintele camerei, Marcel Ciolacu, ocazie cu care a ajuns, pentru dezbatere și vot, la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice ( 9 deputați PSD, 7 PNL, 3 AUR, 2 UDMR, 1 USR, 2 Independenți, 1 minorități ) și Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic ( 8 deputați PSD, 5 PNL, 3 USR, 1 UDMR, 1 AUR, 3 independenți, avându-l ca secretar pe deputatul USR de Tulcea, Eugen Terente ).

În mod total întâmplător, în funcția de președinte al comisiei de agricultură se afla actualul ministru al agriculturii, Florin Barbu ( deputat PSD, care în perioada 2014-2020 s-a aflat la conducerea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare ). La data de 11 aprilie 2023 cele două comisii au formulat împreună un raport favorabil, asumându-și in corpore modificarea integrală a propunerii inițiale de lege care se referea inițial la posibilitatea construirii de parcuri industriale pe pășuni și alte asemenea năstrușnicii, plasate intenționat sau nu. La propunerea lui Florin Barbu – conform unor surse din presă, a fost respins tot conținutul inițial și a fost adăugat un alt text:

1. La articolul 1 alineatul (3), după litera c) se introduce o nouă literă, lit. d), cu următorul cuprins: „d) pajiştile cultivate sau recoltate în sistem de paludicultură.”
2. La articolul 2, după litera h) se introduce o nouă literă, lit. i), cu următorul cuprins: „i) paludicultură – practică agricolă desfăşurată pe terenuri mlăştinoase, pe turbării umede, care poate include cultivarea sau recoltarea de diferite tipuri de stuf.”

În motivare se invocă o corelare cu Regulamentul (UE) 2021/2115, fără să indice vreun articol specific. Nici vorbă de așa ceva. Ba, din contră, Uniunea Europeană recomandă păstrarea și creșterea suprafețelor naturale verzi, în ciuda punctului de vedere al ARBDD, tocmai cei care trebuie să aibă grijă de biodiversitate, care arată că recoltarea și arderea stufului este benefică pentru ecosistem.

Cu viteza luminii, a doua zi, 12 aprilie 2023, fără a se fi așteptat punctul de vedere al guvernului – care a fost negativ, dar a ajuns după 10 zile; legea este supusă la vot și trece cu 205 voturi pentru, 4 împotrivă și 35 de abțineri. Video:

Iată că odată cu acest act normativ parlamentul deschide porțile unei noi ramuri economice și inovează activitatea de „paludicultură” a cărei definiție originală, provenită, probabil, din adjectivul „paludicol” – care trăiește în mlaștini ( Dex ), și care se referă numai la cultivarea și recoltarea stufului, dar în mlaștini și turbării umede.

Degeaba, dacă nu vin subvențiile

În luna august, când toată lumea era bine-mersi în vacanță, la ministerul agriculturii și APIA se muncea pe brânci. Pe 3 august, APIA trimite ministrului referatul prin care aprobă modificări privind criteriile de eligibilitate în sectoarele vegetal și zootehnic, recte criteriile de acordare a subvențiilor. Imediat, în ziua ce urmează, ministrul Florin Barbu emite ordinul 317/4 august 2023 prin care se adaugă o nouă anexă la ordinul Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 80/2023 privind criteriile de eligibilitate, documentele justificative, condițiile și modul de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic, și care definește condițiile de obținere a subvenției pentru stuf. Astfel, se adaugă Anexa nr. 25 care conține LISTA speciilor de plante erbacee utilizate pentru obținerea furajelor grosiere de pe pajiști cultivate sau recoltate în sistem de paludicultură: stuf, papură și rogoz.

Conform lui Paul Angelescu de la „România te iubesc”, cel care a descoperit această mega afacere, „Pe 12 mai ( a doua zi după publicarea legii ), în Administrația Deltei Dunării – o instituție guvernamentală care ține de Ministerul Mediului – era deja pregătit un întreg referat semnat de mai multe persoane, inclusiv de guvernatori, prin care cereau la cadastru să schimbe terenurile cu stuf din categoria ape stătătoare în pajiști și ele nici măcar în pașjiști nu au fost schimbate, ci au fost trecute la pășuni la cadastru”. Cerea respectivă a fost semnată de fostul guvernator al Deltei Dunării, Marinov Gabriel-Teodosie și avea ca obiect suprafețele de stuf concesionate de baronul PSD Paul Stănescu, și familia lui. În data de 28 noiembrie 2023, după ce mega-scandalul stuflui a ajuns în atenția presei și a publicului larg, Marcel Ciolacu l-a destituit pe guvernatorul Marinov, pe care l-a înlocuit cu fostul director de la autorizări, Bogdan Bulete ajuns guvernator via PSD, precum predecesorul său.

Publicația Economica arată că, brusc, fermele la care este acționar Alexandru Ștefan Stănescu au ajuns într-un singur an pe poziția a doua și respectiv a patra în clasamentul celor mai mari exploatații agricole din România.

„Stănescu este asociat la Ecologic Danube SRL și Biodelta Resurse SRL din Tulcea, companii care au reușit într-un singur an să urce până pe poziția a doua și respectiv a patra în topul APIA (…) În 2022, Ecologic Danube S.R.L și Biodelta Resurse S.R.L nu erau printre primii zece exploatatori de terenuri arabile”, scrie Economica, estimând că cele două firme exploatează circa 40.000 de hectare.

„Potrivit unei informări a Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD) remisă la solicitarea Agerpres, în anul 2020 Ecologic Danube S.R.L. a concesionat în zonele Şontea-Fortuna, Holbina-Dranov şi Gorgova-Uzlina cea mai mare suprafaţă, respectiv 15.908 hectare de stuf în zonele Şontea-Fortuna, Holbina-Dranov şi Gorgova-Uzlina.

De asemenea, cele mai multe contracte, respectiv cinci, au fost semnate cu societatea Biodelta Resurse SRL şi vizează o suprafaţă totală de 14.486 de hectare în zonele Matiţa-Merhei, Magearu, Roşu-Puiu-Împuţita, cordonul litoral al Mării Negre şi Erenciuc.

Potrivit termene.ro, Ecologic Danube este deținută de trei persoane fizice, dintre care și Stănescu Ștefan Alexandru, din Vișina, Olt (16,7%). Ceilalți asociați la Ecologic Danube S.R.L sunt Nicu Anagnoste (45,6%) și Ionuț Aldesi (1,4%). Restul părților sociale aparțin Restart Premium SRL (28,9%), MB Alenka Building SRL (3,6%), TTC Bio Resurse SRL, Leverage Project SRL (1,45%) și Filoxenia MSP SRL.

Restart Premium S.R.L. este controlată în totalitate de antreprenoarea Iscru Marinela”, mai arată Economica.

„Firmele din afacerea stufului apar în 2020, același an în care au obținut și concesiunile de la administrația Deltei. Nicu Anagnoste înființează Ecologica Danube, iar Julius Octavian Popa deschide Biodelta Resurse”, arată sursa citată. Deși par că nu au legături, firmele au ajuns cu sedii la aceeași adresă din Tulcea. Din 2022, în ambele firme apare și Ștefan Alexandru Stănescu, fiul lui Paul Stănescu, precizează Ziua News.

În mod evident, până la finalizarea anchetei Parchetului european, autosesizat în această afacere, chiar dacă familia Sănescu a plasat firmele la apropiați, s-a încercat să se pună batista pe țambal, s-au plătit spoturi și interviuri prin care se susține teoria stufului ca furaj, cu exemple din Norvegia, Germania și Suedia. Numai că, aceste țări folosesc stuful, dar ca așternut pentru animale, și nicidecum ca hrană: https://youtu.be/S5DtmosrNi8?si=Dhd8Y9pAel0MGGZ0 , patentul e la noi.

De curând, probabil speriați de amploarea scandalului, șefii APIA au blocat acordarea subvenției pentru stuf, în valoare de peste 5 milioane de euro. Poate s-a gândit că le e mai bine pe afară. Prețul estimat pe hectar este de 20 de euro, iar Delta Dunării, cu o suprafață de 580.000 ha, din care jumătate este luciu de apă, deține un potențial imens din această resursă, peste 100.000 de hectare ce pot fi recoltate. Stuful este furaj natural pentru vitele localnicilor, dar când este este mic și fraged, și astfel poate fi consumat de animale. De aceea se incendiază mii de hectare de stuf în fiecare an, pentru a asigura hrana unor vite a căror carne este și așa greu vandabilă din cauza calității scăzute.

Cu zăhărelul într-o mână, declarațiile politicienilor implicați arată binefacerile de care vor avea parte localnicii, dar nici un contract deținut de aceștia nu a fost propus la subvenționare, cel puțin prin schimbarea destinației terenurilor. Oficial, localnicii persoane fizice recoltează cca 20 de tone de stuf pe an pentru nevoile personale. În registru, ministrul Barbu anunța „en fanfare” că cele 30.000 de vite din deltă vor primi o subvenție de 600 de euro/cap/an, probabil mult mai mult decât costă animalul pe piață. Oamenii așteaptă, domnule ministru, așteaptă.

Așa arată o schemă prin care se adoptă legi cu dedicație, cu implicarea persoanelor sus-puse în statul român. Și nu este singura, din păcate. În istoria post-decembristă sunt nenumărate exemple, de la aranjamentele privatizărilor până la subterfugiile compensărilor cu statul sau afacerile din energie. Beneficiarii vor fi întotdeauna din cercurile puterii sau apropiați, iar executanții vor primi câteva firmituri, iar ulterior mandatele parchetelor, după noroc.

Dacă întrebăm de pagubă o găsim ușor tocmai în astfel de lucruri, în traficul de influență, în abuzul de putere publică sau în ipocrizia politicienilor.

Oare ce-a descoperit corpul de control a lui Barbu, trimis chiar de domnia sa să verifice, cu recomandarea ipocrită de a sesiza și Serviciul Antifraudă?!

Ovidiu Ghionu