Primăria Sfântu Gheorghe cere compensații pentru interdicțiile pescuitului la sturion
Pe o pagină de socializare, Primăria comunei Sfântu Gheorghe a postat un memoriu adresat Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin care se solicită compensații pentru pescarii din Delta Dunării afectați de măsura interzicerii pe termen nedeterminat a pescuitului sturionilor în România.
Anul trecut a exiprat termenul de prohibiție pentru pescuitul acestor pești, instituit în anul 2006 pentru zece ani, iar din 2016 pentru încă 5 ani. Drept urmare, din anul 2021 miniștrii mediului și agriculturii au prelungit prin ordin comun interdicțiile respective, de data acesta pe termen nedeterminat, ca urmare a expertizei unor institute de cercetare și a angajaților proprii, cel puțin așa se precizează în preambulul actului normativ. Prin noul ordin se interzice pescuitul și comercializarea cărnii sau a produselor de viză, nisetru, păstrugă, morun, șip și cegă în scopul asigurării conservării și refacerii populațiilor de sturioni din speciile prevăzute.
Deși pescuitul sturionilor este interzis prin lege pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării, iar pentru restul țării prin actele normative care reglementează regimul ariilor și speciilor protejate, cele două ministere au ținut să întărescă aceste de interdicții, printr-un ordin comun. Noul act normativ se constituie într-un alt ordin de prohibiție, dar care vizează numai familia Acipenseridae. Dar, în opinia unor specialiști, neprecizarea unui termen definit temporal poate produce conflicte de constituționalitate cu articolul vizat sau chiar întreg ordinul.
Conform unei prevederi din legea RBDD, „Administraţia Rezervaţiei face propuneri către Ministerul Mediului pentru acordarea de compensaţii, potrivit legii, în cazul restrângerii sau încetării unor activităţi economice tradiţionale impuse de măsuri restrictive de management.” Articolul respectiv fiind invocat și de autorul memoriului, respectiv Primăria comunei Sfântu Gheorghe, care reprezintă și o bună parte dintre pescarii semnatari ai acestui document. Practic, deși plantat în lege cu acest înțeles la modul general, textul indică existența unui drept al populației locale de a primi compensații pentru pescuitul tradițional. Încă anul 2011 de când a fost introdus în lege, enunțul a fost folosit ca armă de negociere de către asociațiile de pescari comerciali, cel puțin în consultările pentru adoptarea ordinelor anuale de prohibiție, în contradicție vădită cu opinia ANPA, conform căreia pescuitul sturionilor înseamnă scoaterea peștelui din apă și nu activitate tradițională.
În cazul de față, petentul arată inexistența procedurilor aprobate care să pună în aplicare acest articol, măsură solicitată imperios ministrului agriculturii, Petre Daea, în calitate de for tutelar al Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, abilitată să facă propuneri în domeniu.
Primiarul comunei, Valentin Sidorencu, precizează: „De doi ani de zile facem demersuri oficiale la diferite instituții: ARBDD, ANPA, cele două ministere, chiar și Oficiul Concurenței, dar nu s-a întâmplat nimic. Marți avem o invitație la ministerul agriculturii unde vom discuta cu factorii de decizie. În măsura în care lucrurile rămân așa atunci suntem hotărâți să depunem acțiune în instanță. Trebuie să știm că printr-o adresă oficială, Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Delta Dunării, ca autoritate certificată în domeniu, recunoaște inexistența unui studiu științific asumat. Și da, posibil ca unii să mai braconeze, dar nu închizi fabrica de funii dacă s-a spânzurat unul!”
Încă de la aderarea României la UE, s-au alocat fonduri importante pentru repopularea cu sturioni a apelor naționale, îndeosebi în Delta Dunării, dar unele evaluări recente indică cifre sub așteptări ale populației adulte sănătoase, cel mai mult puiet căzând pradă plaselor de pescuit sau unor cauze naturale. De asemenea, s-au constatat și mutații ale alevinilor crescuți în bazine și eliberați în mediul natural, de multe ori vina aruncându-se în curtea vecinilor, cum ar fi Ungaria sau Bulgaria.
Ovidiu Ghionu
