În prim-plan

Prohibiție la știucă pe tot teritoriul național

Începând de mâine, 1 februarie 2024, prin ordinul de prohibiție pentru anul în curs se instituie măsuri de protejare a știucii ( esox lucius ).

Conform actului normativ, se interzice pescuitul comercial, recreativ/sportiv și familial al știucii, în perioada 1 februarie—20 martie. Acesta reprezintă primul act al prohibiției la această specie. Cel de-al doilea, stipulat în ordin, începe odată cu prohibiția generală la toate viețuitoarele acvatice vii, cu excepțiile respective, la data 9 aprilie, urmând a se încheia pe 8 iunie.

În lunile februarie-martie știuca se pregătește să depună icrele din care vor ieși alevinii, în primăvară. Datorită valorii economice ridicate a acestora, 500 de lei per kg la negru, pescuitul știucii a devenit unul al extincției, fără vreo limită, indiferent de categoria de pescari. În ultimii ani capturile raportate au scăzut drastic din cauza pescuitului intensiv cu plasele. Situația a fost radicalizată cu bună știință de autorități care au permis pescuitul cu setca aproape tot timpul anului, cel puțin în Delta Dunării.

Setca este o unealtă de pescuit, o plasă, care capturează peștele prin agățare și încurcare, drept urmare, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, peștele moare sufocat, în special răpitorii. În felul acesta prohibițiile selective, pe specii, pentru că urmează șalăul, bibanul și linul, nu protejează peștele în lipsa măsurilor de interzicere a pescuitului cu setca, din contră, iar acestea din urmă lipsesc de mulți ani. Explicația puerilă a autorităților este aceea că pescarii cu setca, comerciali și familiali, nu au voie să rețină știuca și trebuie să o arunce chiar și moartă, de parcă astfel s-ar rezolva ceva.

Numai în rezervația Delta Dunării, în mod legal, pentru cei 1.480 de pescari comerciali se permite folosirea unui număr total de 22.200 de setci, respectiv 15/pescar. La acestea se mai adaugă și 2.000 de pescari familiali care mai pot folosi încă 4.000 de setci. Întinse pe mii de kilometri, acestea pescuiesc zi și noapte, 300 de zile pe an, cu excepția perioadei de prohibiție. Încă pe atâtea se apreciază că se folosesc la braconaj, iar știuca și alte specii sunt declarate protejate, cel puțin la poza de grup a autorităților din domeniu, ARBDD, MMAPD și MDAR. Dar în lipsa controalelor, subțiate cu premeditare și mărinimie politică, prin baltă nu prea interesează pe nimeni.

Ovidiu Ghionu

Lasă un răspuns