Protestul pescarilor a avut succes

Ovidiu Ghionu – Jurnal de protest, București, 20 iulie 2022

În data de 20 iulie a avut loc al doilea protest al pescarilor recreativi/sportivi, de data aceasta în fața Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor.

Pescarii au reclamat discriminarea la care sunt supuși în Delta Dunării prin interdicția de a reține patru specii de pește valoros: somn, crap, știucă și șalău, dar și incapacitatea autorităților de a diminua semnificativ, cu rezultate, fenomenul braconajului piscicol, atât în Deltă cât și pe întreg teritoriul național.

După o așteptare de cinci ore, timp în care s-a consumat ședința săptămânală de guvern, ministrul mediului, Tánczos Barna, însoțit de secretarul de stat, Róbert-Eugen SZÉP, și de Daniela Dracea – Director Direcția de Biodiversitate, a primit o delegație a pescarilor din care, alături de alți patru manifestanți, a făcut parte și sussemnatul.

Întâlnirea a decurs în termenii argumentului, logicii și dialogului, arătându-se motivele discriminării acestei categorii sociale, care nu cuprind nici măcar perspectiva unei ușoare îmbunătățiri a situației populațiilor piscicole din acest areal și care nu au la bază o fundamentare științifică rezonabilă. Relativ la aceasta din urmă, Róbert-Eugen SZÉP și-a exprimat nedumerirea cu privire la contradicțiile vădite dintre ceea ce trebuia să reprezinte analiza științifică și concluziile și recomandările cuprinse în studiul realizat de Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură Galați (ICDEAPA).

Mai mult, problema de logică s-a adâncit pentru că secretarul de stat a menționat propunerea aceluiași institut de a permite la numai o lună și jumătate reținerea capturilor de somn și crap, cu o justificare, de asemenea, științifică, admițând că este inadmisibil ca deciziile să se fundamenteze în felul acesta.

Róbert-Eugen SZÉP, rămas să reprezinte ministerul după ce ministrul a părăsit întâlnirea, și-a declarat nemulțumirea cu privire la activitatea instituțiilor de control, relativ la braconajul piscicol, și a remarcat rezultatele mediocre din rapoartele de activitate care nu sunt de natură să controleze acest fenomen.

Discuțiile au continuat cu privire la alte teme de interes, respectiv pescuitul comercial și familial, turism și agricultură, precum și alte prevederi din ordinul de prohibiție, cu referire la întinderea acestuia și modul nelucrativ în care acesta se fundamentează și se adoptă, fără a se evalua cu adevărat riscurile asociate.

S-a vorbit despre setcă și impactul acestei scule de pescuit în Delta Dunării, despre prohibițiile selective și rezultatele lor, valabile și acestea numai pentru pescarii cu lanseta deoarece pescuitul cu setca în timpul acestor prohibiții, o unealtă care ucide peștele, nu poate fi considerat un mijloc de protejare al speciilor vizate și de atingere a obiectivelor propuse.

Un subiect la fel de sensibil l-a constituit recenta propunere care vizează mărirea setului de amenzi pentru Delta Dunării, ajunse la proporții astronomice, în totală discrepanță cu realitățile sociale românești. Deși am arătat că nu respectă litera legii care reclamă „actualizarea acestora” și nu inventarea altor plafoane, după cum s-a propus, faptul că alterează profund principiul proporționalității dintre faptă și pericolul social, cu consecințe sociale și economice insuficient judecate și anticipate, s-a afișat o rigiditate surprinzătoare, dar pe care o sperăm flexibilizată până la adoptare. În susținere am precizat că existența celor patru zone administrate de ARBDD, având extremele zone economice și cele strict protejate, reclamă abordări diferite prin prisma riscului asociat.

În plaja temei s-a pus problema campării, admițându-se că noul Plan de management, aflat în construcție și care costă 10 milioane de euro, va trebui să prevadă suprafețe pe care se poate campa, zone de interes economic ce presupun un impact minim de mediu, nu mai mult decât o bovină lăsată liber, spre exemplu, și care au o mare similitudine cu alte zone cu statut de rezervație. De asemenea, Róbert-Eugen SZÉP și-a exprimat dorința ca proiectul acestuia să fie adus la cunoștința publică și să beneficieze de o reală dezbatere în societate, astfel încât documentul final să poată cuprinde cea mai adecvată variantă.

La finalul celor două ore de discuții pescarii recreativi au plecat cu promisiunea transparenței decizionale, a dialogului activ cu cetățenii și societatea civilă, dar și cu eliminarea interdicțiilor discriminatorii pentru la anul, în sensul posibilității reținerii unui singur exemplar din cele patru specii vizate, în condițiile introducerii unei limite maxime de lungime, precum cea minimă existentă deja.

Chiar dacă participarea la protest a fost redusă, bucureștenii fiind probabil pe la pescuit în marea masă, au fost prezenți pescari din Călărași, Vrancea, Buzău, Ploiești, Giurgiu, Dolj, Olt, Ialomița și Tulcea – 3 persoane, unde sussemnatul a fost însoțit de soție și de vloggerul și pescarul Cornel Țacu, o voce pertinentă și ascultată la întâlnirea cu reprezentanții autorității de mediu.

Delta Dunării are nevoie de viitor, de minți luminate care să asigure o perspectivă decizională adecvată, adaptată, și care să fie orientată către protejarea acestui areal unic în bună pace cu tradițiile, cutumele și realitățile sociale, economice și culturale ale zonei.