România pe harta braconajului la sturion

Până la 50% din volumul de caviar vândut de statele est-europene, unde sturionii sunt nativi, provine din braconaj, este etichetat fals sau nu este caviar.

Cercetătorii de la Institutul Leibniz pentru Cercetare Zootehnică și a Faunei, din Berlin, au realizat un studiu privind comerțul cu icre de sturioni provenite din România, Serbia, Bulgaria și Ucraina.

Carnea și caviarul au fost achiziționate de la magazinele locale și online, restaurante, baruri, piețe locale, ale intermediarilor, unități de acvacultură și pescari, de către cumpărători sub acoperire. Cinci probe au fost obținute prin capturi de către autorități. 

„Pentru acest studiu, s-au obținut date genetice și izotopice din 149 de eșantioane, din care 91 carne și 58 caviar. Profilele genetice au fost utilizate pentru detectarea speciilor/hibrizilor și a valorilor izotopilor pentru separarea peștilor sălbatici de la incubație, precum și pentru identificarea originii geografice”, se arată în studiul respectiv ale cărui rezultate au fost publicate de Current Biology.

Evaluările arată că peste 20% din caviarul de pe piață provine de la exemplare sălbatice, în toate cele patru țări verificate. Aproape 30% dintre mostre încălcau Convenția Comerțului Internațional cu Specii Periclitate de Faună și Floră Sălbatică – Convention on International Trade in Endangered Species of Wild Fauna and Flora(CITES), prin etichetare înșelătoare, conținut provenit de la alte specii de sturion și, într-un procent similar, se indica proveniența „sălbatică” pentru conținutul de caviar de acvacultură. Acest din urmă aspect indică o piață pentru caviarul „sălbatic”, provenit din pescuitul ilegal.

Alte concluzii arată că în trei cazuri din România, cunoscuta ciorbă de sturioni, renumitul „storceag”, a fost de fapt o supă cu somn european și biban de Nil ( Lates niloticus ).

Jurnalistul Paul Godfrey, citat de Rador Radio România, via HotNews, arăta pe 20 noiembrie, pentru United Press International, „că amploarea activității ilegale de braconaj, indicată de studiu, ar putea arăta că vânzătorii locali se angajează în pescuit ilegal deoarece veniturile obținute din pescuitul legal la alte specii nu le ajung.” Pescuitul la sturion a fost interzis din anul 2005, iar speciile de morun, nisetru, păstrugă, cegă, viză și șip sunt și azi strict protejate, după 18 de ani.

Oamenii de știință au remarcat că „prezența hibrizilor naturali într-o populație poate fi o caracteristică alarmantă a populațiilor în scădere (de exemplu, extincția prin hibridizare). Hibridizarea naturală la sturioni este forțată de lipsa partenerilor de împerechere, de reducerea locurilor de reproducere (de exemplu, prin baraje) și de încălzirea globală (de exemplu, prin perioadele de reproducere reduse). Ca atare, crește suprapunerea în anotimpurile de reproducere între specii. În studiul nostru, am folosit sexul genetic pentru a evalua dacă pescarii pescuiesc selectiv femele sau masculi. Din 23 de eșantioane de carne de origine sălbatică, unsprezece au fost femele, ceea ce corespunde cu raportul de sex egal asumat de 1:1, respingând ipoteza pescuitului în funcție de sex. În schimb, într-un raport din România privind monitorizarea științifică a 23 de sturioni capturați de Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Protecția Mediului (București, România), toți erau masculi. Probabilitatea acestui rezultat într-un raport de sex echilibrat este de aproximativ zero (0,000012%). Acest lucru sugerează că femelele fie au fost eliminate cantitativ din fenomenul migrației, fie este posibil să nu fi fost raportate, un indiciu că sunt necesare măsuri imediate și eficiente de monitorizare.”

Relativ la acest ultim aspect, ziarul Delta Dunării News a adresat o sesizare oficială către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, cu privire la pescuitul științific și raportările acestuia, deoarece din anul 2011 – 2022, INCDPM a raportat 633 de exemplare capturate, din care numai 56 de femele, respectiv un procent de numai 7,8 %. Rezultatul controlului Gărzii de Mediu a arătat că procentul de 1:1 s-a transformat în 1:4, în favoarea masculilor:

În temă, în data de 28 iulie 2023, Delta Dunării News adresa o altă solicitare, către același minister, cu textul: ”La sfârșitul lunii trecute, dl. Alexander Voloshkevich – Guvernatorul Rezervației Deltei Dunării din Ucraina a solicitat României oprirea pescuitului pe brațul Chilia, pentru o perioadă de 10 zile, datorită faptului că pescarii ucraineni au început să prindă mult puiet de sturioni, morun și nisetru – acesta din urmă fiind din ce în ce mai rar. Dl Voloshkevich precizează că într-un răstimp de numai 20 de minute s-au capturat cu o singură plasă 20 de puieți de sturion. Deoarece nu avem cunoștință de vreun act normativ care instituie o prohibiție suplimentară după terminarea perioadei de prohibiție prevăzută în ordinul de prohibiție pentru anul în curs, vă rugăm să ne precizați care a fost poziția României relativ la această solicitare și care au fost motivele acceptării sau respingerii acestei propuneri.” Nici până la această dată nu am primit un răspuns oficial, dar, din sursele noastre, cererea părții ucrainene a primit un răspuns negativ din partea guvernatorului R.B.D.D., Gabriel Marinov, care s-a grăbit să refuze propunerea, în numele României sau nu.

Analiza capturilor de sturioni sălbatici, realizate în Dunăre prin pescuit științific, în perioada 2015-2022;
sursa: specialistul în sturioni, Tudor Ionescu

În final, printre concluzii, studiul apreciază: „Controalele insuficiente au ca rezultat o subestimare semnificativă a acestor activități ilegale. Prin urmare, controlul comerțului cu caviar și sturioni în UE și în statele membre candidate are nevoie urgent de îmbunătățiri pentru a se asigura că populațiile de sturioni dunăreni vor avea un viitor.”

Cercetarea a fost realizată cu sprijin și finanțare din partea proiectului EU-LIFE.

Ovidiu Ghionu