Șalăul și bibanul au intrat în prohibiție pe întreg teritoriul național

Ordinul de prohibiție pentru anul 2025 prevede că începând cu data de 20 martie 2025, șalăul și bibanul intră în prohibiție pe întreg teritoriul țării. Prohibiția pescuitului la cele două specii se încheie pe data de 7 iunie 2025, odată cu finalizarea prohibiției generale.

În această perioadă este prohibită și specia știucă, dar numai în Delta Dunării, cu același termen de încheiere, respectiv 7 iunie.

De câțiva ani, inclusiv la solicitarea Fundației „La Porțile Deltei” s-au introdus măsuri speciale de prohibiție la știucă și șalău. Efectul acestora ar fi trebuit să fie o creștere a populațiilor vizate, deci și a capturilor raportate de pescuitul comercial(industrial), cel puțin pentru Rezervația Biosferei Delta Dunării, lucru care s-a și întâmplat.

Conform rapoartelor de activitate ale ARBDD – în calitate de administrator al peștelui din deltă, în tabelul de mai jos se prezintă situația comparativă raportată la TAC-ul aprobat (cantitatea total admisibilă pentru pescuitul comercial), pentru capturile anuale provenite din pescuitul comercial, în anii 2019, 2021-2024, vizând cele trei specii, exprimată în tone:

Se poate ușor observa că în toți anii prezentați au fost depășiri ale TAC-ului aprobat. Acesta este livrat ARBDD, cu titlu de propunere, ca parte a unui studiu realizat de către institute de cercetare, cum ar fi Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură – Galați. Conform legii, atingerea cotei specificate, care se aprobă prin ordinul ministrului agriculturii, ar fi trebuit să oprească pescuitul industrial la speciile cu depășiri, lucru care nu s-a întâmplat. Tabelul de mai sus arată indubitabil că inacțiunea este redundantă, autoritățile permițând desfășurarea pescuitului cu mult peste cotele stabilite.

Specialistul în sturioni și management piscicol, dr. Tudor Ionescu, a avut amabilitatea să răspundă întrebărilor noastre și să ne ofere câteva explicații: „S-a pescuit și reținut mai mult decât suportă populația speciei respective, în contextul în care TAC-ul e un instrument managerial al pescăriei care fixează limite de extragere și prin care se asigură o pescărie durabilă și sustenabilă astfel încât stocurile din specia respectivă să nu fie afectată de mortalitatea prin pescuit. In acest context, când limitele impuse de administrator sunt depășite, poate exista un anumit impact asupra populației, în funcție de amplitudinea depășirii cotei. În măsura în care capturarea se realizează în perioada reproducerii, stresul provocat de capturare poate inhiba reproducerea.”

O.G. Cât de eficientă este prohibiția la șalău deoarece se cunoaște că după capturarea în plasă (setcă) acesta nu mai trăiește mult?

T.I. „Nu m-am uitat pe temperatura apei Dunării, dar această perioadă de prohibiție la șalău și biban ar trebui să se suprapună cu temperaturile optime ale biologiei celor două specii, în contextul reproducerii.
O mare parte din prohibiția la șalău și biban, coincide cu prohibiția generală și atunci aceasta limitează capturile accidentale. Practic, sunt două săptămâni între cele două perioade în care capturile accidentale pot apărea și în lacuri, canale sau japșe, dar e foarte greu sa fie contorizate în această perioadă pentru că uneltele și metodele de pescuit legale sunt aceleași care se folosesc și pentru celelalte specii
Eficiența cel, puțin la nivel teoretic, de când începe prohibiția generală ar trebui să fie foarte mare, asta in contextul în care singura amenințare o reprezintă pescuitul scrumbiei, care se desfășoară pe Dunăre și pe brațele principale, în zona de șenal. Dacă se respectă condițiile tehnice ale setcilor pentru scrumbie (înălțime, dimensiune ochi, tex) în cazul capturilor accidentale ar trebui sa fie puține mortalități prin pescuit.”

Situația de mai sus indică faptul că în anii 2023 și în 2024, cota la știucă a fost depășită de pescarii industriali cu 89,2% fără ca să se fi luat vreo măsură.

Cadou sau nu pentru pescarii cu plasele, dacă apreciem ca fiind valide studiile respective, deși Delta Dunării News a arătat de multe ori greșeli impardonabile strecurate voit sau din greșeală în aceste documente științifice atunci, într-adevăr, populațiile vizate tind să fie afectate de pescuitul agresiv, chiar sub nasul sau cu acordul tacit al autorităților.

Care sunt sancțiunile pentru pescuitul și reținerea capturilor prohibite în perioadele restricțiilor

Pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării amenzile pentru pescuitul comercial, familial și recreativ, sunt prevăzute de legea rezervației și au plafoane cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei. Dacă ne raportăm numai la acest act normativ, aceasta înseamnă că un pescar care face braconaj cu plasa este pasibil de aceeași sancțiune ca și unul cu undița.

În schimb, prin noua lege a pescuitului din 2024, pentru restul teritoriului național, pescarii recreativi care pescuiesc reproducători în prohibiție se pot supune unei sancțiuni contravenționale cu amendă asociată cuprinsă între 6.000 la 10.000 lei.

Altfel stau lucrurile pentru pescuitul comercial în perioada de prohibiție unde sancțiunea contravențională a fost transformată în infracțiune care se pedepsește cu închisoare de la 2 la 5 ani.

Comparând cele două acte normative, sare în ochi discrepanța sancțiunii pentru pescarii comerciali, care riscă o simplă amendă în Rezervația Biosferei „Delta Dunării”- identică cu aceea aplicabilă pentru lipsa unui permis de intrare care costă 5 lei/zi/persoană; și restul teritoriului național, care nu e rezervație, și unde vorbim de închisoare de la 2 la 5 ani.

Asta nu înseamnă că unele organe de control nu pot scoate din mapă cea de-a doua lege.

Ovidiu Ghionu