Sondaj de opinie. Evaziune fiscală foarte mare în Delta Dunării
Un sondaj de opinie realizat în perioada 15 noiembrie – 7 decembrie de către Fundația „La Porțile Deltei” întărește o imagine bine formată în legătură cu percepția turiștilor despre evaziunea fiscală din Delta Dunării.
Devenită una dintre cele mai atractive zone turistice din țară, în deltă se înregistrează de la an la an ușoare creșteri ale numărului de turiști. Din cifrele INS și ARBDD, anul trecut numărul vizitatorilor a fost de 121.000, din care 68.000 au obținut un permis de pescuit sportiv, fie el pe o zi, o săptămână sau pe un an întreg. Statistica oficială a ARBDD nu defalchează pe perioade tipologia acestor permise, iar similar se întâmplă și în cazul celor de acces cu autoturismul, cca 20.000, și a permiselor de acces cu barca, cca 5.000.
Pentru anul în curs lucrurile par să se mai fi schimbat. Până la calcularea noilor statistici, percepția generală este că numărul de turiști a scăzut vizibil. Cauzele sunt diverse și contribuie fiecare, într-o măsură mai mare sau mai mică, la reticența de a mai considera Delta Dunării o destinație atractivă. Printre cele mai des întâlnite se numără interdicția pentru pescarii cu lanseta de a reține pește valoros, diminuarea turismului de extrasezon generată de exterminarea știucii prin pescuitul intensiv cu setca, creșterea prețurilor și nu în ultimul rând senzația de păcăleală cu privire la diferențele dintre tarifele negociate sau afișate și cele finale, amplificată de lipsa bonurilor fiscale pentru serviciile turistice.
În acest din urmă caz, rezultatul sondajului este cât se poate de concludent. La întrebarea „Cum apreciați evaziunea fiscală din Delta Dunării, cu privire la serviciile turistice prestate: cazare, masă, plimbări?”, 78% dintre respondenți au indicat segmentul „Foarte mare” asociat cu o evaziune de peste 80%. Celelalte două praguri, „Semnificativă” și „Mare”, contabilizează la un loc alte 21 de procente determinând astfel un scor șocant al acestei percepții: peste 98% dintre participanții la sondaj apreciază că evaziunea este mare și foarte mare relativ la serviciile oferite, respectiv cazare, masă plimbări.
Anunțatele măsuri ce vizează o creștere semnificativă a taxelor de acces, mergând până la 3.000 de lei/an pentru o barcă cu motor de peste 150 cai putere, dar și noile amenzi, uriașe prin prisma pericolului social asociat și al nivelului de trai din România, concomintent cu incapacitatea de a asigura un management sustenabil al resursei piscicole, țin să accentueze declinul afluxului de turiști. Cine și cum va fi afectat pare oarecum ușor de anticipat. Marile resorturi, neaccesebile pentru vizitatorii obișnuiți, își vor păstra clientela pentru care costul sau lipsa bonului fiscal nu primează, și nu vor suferi, dar pensiunile medii și mici, localnicii care oferă cazare sunt principalii predispuși la diminuarea veniturilor odată cu reducerea trendului turistic. Conturarea unei percepții negative va accelera fenomenul, iar odată instalată în psihicul colectiv va fi greu de reorientat.
Dar poate că nimic nu este mai nimerit pentru a ridica un colț de sub preșul turismului deltaic decât afirmația patronului unuia dintre cele mai mari resorturi din zonă, Dragoș Anastasiu, Green Villge: „În Deltă nu poți să iei pește decât la negru”.
Ovidiu Ghionu
