În prim-plan

Științific, INCPDM București nu a capturat în doi ani nici o femelă de sturion

UPGRADE, 26 martie 2024. Specialistul Tudor Ionescu prezintă o nouă dovadă care arată indubitabil că suspiciunea de ascundere a datelor privind capturile de femele de sturion în cazul pescuitului științific din România este reală. Graficul de mai jos arată capturile pescuitului științific și cele ale pescuitului comercial atunci când acesta era permis. Se poate ușor observa că raportul femele – masculi în cazul pescuitului comercial este de aproape 1:1, iar în ceea ce privește pescuitul științific acest raport este total dezechilibrat în favoarea masculilor. Deci, unde sunt femelele de sturion?

UPGRADE, 15 martie 2024. Potrivit specialistului în sturioni, Tudor Ionescu – Centrul pentru Biodiversitate Acvatică, citând surse ANPA, situația pescuitului științific practicat la sturioni este și mai suspectă, cel puțin prin prisma raportărilor din ultimii 12 ani ale INCDPM București, relativ la proporția acceptată de 1:1 dintre masculi și femele:

AnMasculi Femele Femele neraportate
201155649
201249643
201349148
201451150
201558553
201636036
201720119
201823419
201934925
202026719
202120816192
202223023
202310010
64256586
92,0% 8,0%
Situația capturilor de sturioni pescuiți științific de către INCPDM București, în anii 2011-2023

Tudor Ionescu se întreabă ce s-a întâmplat cu cele aproximativ 428 de femelele capturate de-a lungul celor 13 ani având în vedere proporția de 9:1 rezultată din raportări? Acesta precizează că: „Am atras atenția cu privire la acest fapt grav și în momentul respectiv, la baza concluziilor mele a stat analiza mai multor date istorice (Antipa, Daia, Manea, Leonte, Ceapă, capturile comerciale) care indicau același fapt, raportul dintre sexe la sturionii sălbatici este de aproximativ 1:1.

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului Bucureşti (INCDPM București), în calitate de deținător al unor licențe de pescuit științific pentru specia sturion, nu capturat în doi ani de zile nici o femelă de sturion, respectiv în anii 2022 și 2023.

În anul 2022, din cele 23 de exemplare pescuite de institut 13 au fost din specia morun, 6 nisetru și 4 păstrugă. În 2023 s-au capturat 10 exemplare, din care 8 de păstrugă, 1 morun și 1 nisetru, toți masculi precum în anul precedent.

Conform unui studiu recent efectuat de Institutul Leibniz pentru Cercetare Zootehnică și a Faunei, din Berlin, raportul dintre masculi și femele în cazul sturionilor este de 1:1, iar probabilitatea de a captura numai exemplare de masculi este de 0,000012%: „într-un raport din România privind monitorizarea științifică a 23 de sturioni capturați de Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Protecția Mediului (București, România), toți erau masculi. Probabilitatea acestui rezultat într-un raport de sex echilibrat este de aproximativ zero (0,000012%). Acest lucru sugerează că femelele fie au fost eliminate cantitativ din fenomenul migrației, fie este posibil să nu fi fost raportate, un indiciu că sunt necesare măsuri imediate și eficiente de monitorizare.

Comparativ, Institutul de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării din Tulcea(INCDDD) a capturat anul trecut, în altă zonă a Dunării, 52 de exemplare de sturioni, din care 10 femele, 34 de masculi și 8 juvenili, iar în Marea Neagră s-au raportat 36 de capturi, din care 3 femele, 15 masculi și 18 juvenili, majoritatea din specia morun. Datele arată că în anul 2023 INCDDD nu a prins niciun morun pe Dunăre, specia predominantă fiind păstruga, urmată la distanță de cegă.

Ovidiu Ghionu

Mai multe despre subiect:

Lasă un răspuns