Contracte pentru pescuit • Delta Dunării News

“Instanța constitutională a reținut, totodată, că nici o altă autoritate publică nu poate contesta considerentele de principiu rezultate din jurisprudența Curții Constituționale, aceasta fiind obligată să le aplice in mod corespunzător, respectarea deciziilor Curții Constituționale fiind o componentă esențiala a statului de drept ce se aplică de îndată, fiind general obligatorii și executorii”. “În cadrul procesului de adoptare a legii supuse controlului de constituționalitate, justificarea amendamentului referitor la atribuția ANPA de privatizare în domeniul piscicol, amendament propus de Comisia pentru mediu și echilibru ecologic a Camerei Deputaților, a fost aceea că, "din punct de vedere instituțional, ANPA operează ca proprietar de facto în numele statului, deși are numai atribuție de control”. Stimați cititori, sunt un pescar poreclit-pârlit, din Iași. De la început, declar faptul că nu știu să fac linii, să leg cârlige, monturi, să pun firul pe mulinetă, deși am trecut ca vârstă de juma de secol. Nu știu! Am două mâini stângi. Recunosc, mea culpa! Doar le cumpăr și le folosesc. Sau, mai rog prietenii să mă ajute, în timpul partidelor. Că mă înjură, asta e partea a doua. Da, așa e! Dar, cel mai mult îmi place apa, domnilor, precum și natura, unde ies împreună cu prietenii pentru o partidă de pescuit. Îmi place adrenalina de dinaintea zilelor de pescuit, pregătirea, achiziționarea necesarului de pescuit, organizarea partidei, un pahar de vin pe malul gârlei și ipoteticele capturi! Cam așa sânt eu... . Prin materialul de mai jos, vreau să remarc faptul că mă refer strict la modalitatea prin care legea se aplică preferențial(sau mai degrabă, nu se aplică), precum și cu privire la procedura ANPA privind contractele încheiate cu Ajvps-urile județene și nu fac nici mai mică referire la entitatea ARBDD-ului(ce operează majoritar în zona dvs.) sau legătura acesteia cu ANPA, iar tot ce se inserează în acest material este doar părerea mea strict personală! Pentru a înțelege dvs., cititorii onești și cinstiți ai site-ului, care este motivul pentru care am hotărât să fac acest demers, respectiv să public un articol pe acest site, este următorul lucru: În anul 2017 m-am prezentat la Poliția de Frontieră Iași pentru obținerea avizului de intrare pe fâșie, ca de altfel și în anii anteriori, în vederea pescuitului sportiv. În șase-șapte zile am obținut avizul. Tot anul respectiv, în compania prietenilor, am pescuit și am bătut Prutul în lung și-n lat, cu, dar și fără rezultate. Dar n-au contat capturile, au contat ieșirile în natură! În 2018, la începutul anului, mă prezint din nou pentru avizul necesar anului în curs. Mi se spune că dacă nu dețin un carnet de membru emis de AJVPS-ul local din care să rezulte că sânt membru și am achitat cotizația, nu mi se eliberează avizul! Ce cotizație? Nedumerit, mă deplasez la sediul Ajvps-ului local unde, în urma unei discuții scurte cu șeful acesteia(un ins abject) mi se aduce la cunoștință faptul că fiecare membru trebuie să achite suma de 200-250 lei pentru eliberarea carnetului, obligatoriu necesar obținerii avizului de la frontieră! Am reușit să-l întreb pe domnul director ce se face, printre altele, cu suma obținută, nu numai de la mine(sunt sute de pescari în Iași) și știți ce mi-a răspuns? Că se populează Prutul cu puiet, domnilor! Adică, puietul introdus pe partea noastră este învățat din fragedă pruncie că nu are voie să înoate pe partea de Prut moldovenească! În fine...Inteligent, nu? Am refuzat achitarea acestei sume, consecința fiind că în 2018 am fost la pescuit doar în Brăila, pe Dunăre, cu avizul ANPA. După acest scurt preambul, arăt că în anul 2019, la sugestia unui prieten de-al meu am parcurs niște acte normative care îmi lasă un gust amar cu privire la aplicarea legii ce privește pescuitul și acvacultura și voi încerca să vă explic și de ce! Încerc să fiu cât mai scurt: În luna noiembrie 2016 se trimite în Senat Legea 85/2016 care modifică Legea 23/2008 care privește pescuitul și acvacultura. În februarie 2017 se adoptă această lege și se trimite în Camera Deputaților, camera decizională, ce trebuia să parcurgă această lege și să-și dea acordul sau nu. Se dă acordul și aici și, drept consecință, se publică în Monitorul Oficial, moment ce marchează decurgerea acestei legi cu puteri depline. Numai că această lege este atacată imediat, în termen legal, la Curtea Constituțională a României și, prin Decizia nr. 312/2018 este declarată neconstituțională. Deci, trebuia stopată, oprită, nu mai trebuia să producă efecte! Dar, cu toate acestea, legea este retrimisă în parlament, pentru revizuire! În parlament stă până in martie 2019 când este aprobată din nou, exact în aceeași formă inițială, fără a fi luate măsurile legislative impuse de CCR(ba mai mult, cu alte adăugări legislative) după care este retrimisă spre promulgare către președinția României. Aici se constată fără dubii că s-a greșit flagrant și a doua oară, motiv pentru care este trimisă la CCR pentru consultare, această constatând indubitabil că este clar neconstituțională, motiv în baza căruia se emite Decizia nr. 383/2019! Ceea ce aș vrea eu să scot în evidență, stimați cititori, este faptul că imediat după prima aprobare în parlament a Legii nr. 85/2016 s-a permis ANPA, prin Ordin MADR, să formeze comisii de atribuire directe de contracte/concesionări/închirieri pentru amenajări piscicole pe terenuri publice și nu prin licitații, așa cum cere legea (cerere și ofertă) consecința fiind achiziționarea de facto de către Ajvps-urile locale(pe principiul primul venit, primul servit)! Acestea, la rândul lor, impun cotizații preferențiale pescarilor și celorlalte entități comerciale achitarea de taxe în vederea susținerii contractelor. Efectele continuă și în ziua de astăzi, chiar dacă a fost declarată neconstituțională în două rânduri! Ce am comprimat eu mai sus reprezintă suma ilegalității unor acte(ce în esență reprezintă strict extrase din cele două decizii ale CCR-ului) dar pentru cei care plătesc taxe către ANPA în virtutea unor contracte de închiriere/concesiune, acestea s-ar traduce astfel, cu riscul de a mă repeta, strict doar în viziunea mea: Să presupunem că eu reprezint Navromul(respectiv CCR-ul). Sânt autoritatea supremă, care-ți verific ție barca cu care tu ieși pe Dunăre la pescuit. Deasupra mea nu mai există vreo altă autoritate și ești obligat să respecți la sânge ceea ce-ți spun eu, fără dubii sau alte subterfugii! Altfel, urci barca la mal pe ponton și, pa la revedere cu acea barcă, nu mai ai dreptul de a circula cu ea! Buuuun! Tu, ca un ipotetic patron de flotă de bărci de pescuit(parlament), inventezi o barcă pentru pescuit, super-dotată (Legea 85/2016) dar știi că imediat ești obligat să treci pe la mine să-ți dau o.k.-ul pentru a putea să te lansezi la apă să pescuiești. Te bazezi pe echipa ta de electricieni(senat) și de mecanici(camera deputaților) și, pe acest motiv, nu mai verifici să vezi dacă aceste două echipe își fac treaba conform fișei postului(constituție). Aceste echipe iti transmit ca totul e o.k., înmatriculezi barca(respectiv publicarea în Monitorul Oficial ce începe să producă efecte legale) după care, (bazându-te că ai nr. de înmatriculare valid) o încredințezi unui șofer și echipei lui de pescuit(respectiv ANPA cu dreptul de închiriere/concesionare) și-i dai dispoziție să iasă pe gârlă non-stop la pescuit să scoți bani, că, pardon, ești patron! În scurt timp, vii la mine pentru prima oară și-mi prezinți la control barca. Eu, având această obligativitate de a controla să vad dacă bărcile rulează cum trebuie pe Dunăre și nu scoate fum sau scapă ulei în apă pe la vreo fisură la motor sau țeava de eșapament, cînd îți ridic barca pe stand și ți-o verific la sânge, hop! te prind că încerci să mă induci în eroare și în loc de două bujii de 16V și 105 cai-putere, tu ai pus două bujii de 32 V și 180 cai-putere, iar în loc de benzină de 98, tu folosești kerosen îmbunătățit pentru avioane(respective articolele adăugate în lege care conferă puteri sporite ANPA pentru închiriere/concesionare terenuri și amenajări piscicole ș.a.) Astfel, modifici cartea tehnică, îi aduci niște îmbunătățiri ilegale, poluezi grav mediul înconjurător și îți mărești ilegal capacitatea de a pescui. Mai pe șleau, mergi pe fals și scoți și un fum gros în urmă! Pe acest motiv, deoarece ai venit cu o barcă măsluită, îți fac o fișă de revenire la control, te pun în gardă să-ți controlezi mai bine cele două două echipe din subordine și-ți dau drumul să pleci, dar te avertizez că îți este total interzis să mai pescuiești cu ea (prima decizie CCR din 2018). Pe tine, ca patron, te doare-n cot inițial de ceea ce ți-am zis eu și continui să pescuiești, chiar dacă eu ți-am interzis! Dar, știind că se apropie termenul la care trebuie să revii la mine la reverificare, tu duci barca din nou la aceleași echipe angajate ale tale (senatul și camera deputaților) și le dispui remedierea greșelilor constatate de către mine. Și, ca și prima oară, și pe aceștia îi doare-n cot ca și pe tine și nu numai că nu îndreaptă aceste greșeli, ci mai fac și alte adăugări la motor (respective alte articole introduse, cu privire la pază înarmată ș.a.) La revenire, te prind a doua oară că umbli cu cioara vopsită în fața mea și mă minți pe față și nu ai băgat deloc în seamă ce ți-am spus prima oară, motiv pentru care te sancționez din nou și-ți impun din nou să tragi barca la mal, pe ponton! (a doua decizie CCR din 2019). Evident că tu (parlament) nu bagi în seamă cele constatate și-ți continui treaba, deoarece produci bani frumoși (redevențele) cu această super-barcă! Și continui să pescuiești. Și în ziua de azi! Morala: dacă s-ar fi aplicat din capul locului prima decizie CCR, toate contractele ar fi fost stopate. Dar, mă întreb, cine ar avea interesul? Cam asta ar fi pe scurt. Repercursiune: parcă văd că în 2021 ANPA nu-mi mai eliberează permisul pentru Dunăre! Ce am inserat în continuare este o mini-lectură facultativă și reprezintă extrasele relevante din decizia CCR NR. 312/2018. Cine vrea s-o parcurgă… “ Legea nr. 317/2009 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 21 octombrie 2009, a completat art. 1 alin. (2), care stabilea măsurile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008, cu o nouă literă, lit. l), privind "privatizarea în domeniul piscicol". Pentru corelare cu art. 1, Legea nr. 317/2009 a introdus, la art. 4, printre atribuțiile ANPA, și atribuțiile privind privatizarea societăților comerciale cu profil piscicol și a amenajărilor piscicole pe care le are în portofoliu, concesionarea terenurilor (cu excepția celor de pe teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării") pe care sunt amplasate amenajările piscicole, precum și a altor terenuri aferente acestora din domeniul public al statului, încheierea contractelor în vederea exploatării și/sau privatizării terenurilor (cu excepția celor de pe teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării") pe care sunt amplasate amenajări piscicole, precum și a altor terenuri aferente acestora din domeniul privat al statului. Având în vedere că Legea nr. 317/2009 reglementa măsuri în domeniul proprietății, aceasta a fost adoptată ca legea organică, în temeiul art. 75 și art. 76 alin. (1) din Constituție. “ Cu privire la concesionare, Curtea reține că, potrivit art. 136 alin. (4) din Constituție, "Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condițiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică". În al treilea rând, Curtea reține că art. I pct. 2 și art. I pct. 5 din legea supusă controlului de constituționalitate introduc o nouă atribuție a ANPA, și anume privatizarea societăților reglementate de Legea nr. 31/1990 cu profil piscicol și amenajările piscicole pe care le are în portofoliu, în conformitate cu prevederile Legii nr. 268/2001 cu privire la vânzarea acțiunilor și activelor. Regulile și procedura privatizării sunt stabilite în Legea nr. 268/2001, Curtea reține că această atribuție a ANPA, și anume privatizarea în domeniul piscicol, atribuție ce urmează a fi reintrodusă în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 - prin art. I pct. 5 și prin art. I pct. 2 din legea criticată - a mai fost reglementată prin Legea nr. 317/2009, adoptată ca lege organică. Însă, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2016 a eliminat dintre atribuțiile ANPA aceea a privatizării în domeniul piscicol. În cadrul procesului de adoptare a legii supuse controlului de constituționalitate, justificarea amendamentului referitor la atribuția ANPA de privatizare în domeniul piscicol, amendament propus de Comisia pentru mediu și echilibru ecologic a Camerei Deputaților, a fost aceea că, "din punct de vedere instituțional, ANPA operează ca proprietar de facto în numele statului, deși are numai atribuție de control”. Aplicând considerentele de principiu rezultate din jurisprudența Curții Constituționale referitoare la criteriile esențiale ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru respectarea principiului bicameralismului, Curtea constată că modificările și completările pe care Camera Deputaților le-a adus propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată se raportează la materia avută în vedere de inițiator, și anume aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2016. Însă, deși ambele forme adoptate de cele două Camere ale Parlamentului vizează aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2016, Camera decizională, Camera Deputaților, a adus modificări și completări care nu se circumscriu reglementărilor avute în vedere de prima Cameră sesizată. Astfel, Camera decizională a introdus în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2016 dispoziții referitoare la concesionarea terenurilor pe care sunt amplasate amenajările piscicole, precum și a terenurilor aferente acestora, stabilind, la art. I pct. 7, că terenurile pe care sunt amplasate amenajările piscicole, precum și terenurile aferente acestora, din domeniul public/privat al statului, vor fi atribuite direct spre concesionare investitorilor care au cumpărat acțiuni sau active ce implică necesitatea exploatării unui teren cu destinație agricolă, cu obligativitatea menținerii obiectului de activitate al exploatării piscicole pe perioada concesionării. De asemenea, a fost introdusă o nouă atribuție a ANPA, și anume privatizarea societăților reglementate de Legea nr. 31/1990, cu profil piscicol, și a amenajărilor piscicole pe care le are în portofoliu, în conformitate cu prevederile Legii nr. 268/2001 cu privire la vânzarea acțiunilor și activelor. Așadar, în Camera decizională s-au adus modificări referitoare la regimul juridic al unor terenuri pe care sunt amplasate amenajările piscicole, preluate de la ADS, aparținând domeniului public și privat al statului. Având în vedere acestea, Curtea constată că, între cele două forme ale legii adoptate, există o diferență majoră de conținut cu privire la regimul juridic al terenurilor pe care sunt amplasate amenajările piscicole, preluate de la ADS, aparținând domeniului public și privat al statului, din moment ce Camera Deputaților a reintrodus în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008- prin art. I pct. 5 și prin art. I pct. 2 din legea criticată - atribuția ANPA de a privatiza societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, cu profil piscicol, și amenajările piscicole pe care le are în portofoliu, în conformitate cu prevederile Legii nr. 268/2001, cu privire la vânzarea acțiunilor și activelor. Or, această atribuție a ANPA fusese eliminată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2016, aprobată fără modificări de Senat, în calitate de Camera de reflecție. Curtea constată că aceste deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului conduc la o configurație semnificativ diferită a legii de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2016, în ceea ce privește regimul juridic al unor terenuri pe care sunt amplasate amenajările piscicole, aparținând domeniului public și privat al statului”(aceste extrase din Decizia Curții Constituționale a României nr. 312/2018 care spun clar faptul că ANPA nu avea temei legal de închiriere/concesionare a nici unei suprafețe de amenajare piscicolă). N.A.- pasajele inclinate pe care le-am considerat ca fiind cele mai relevante sunt extrase din Decizia CCR nr. 312/2018 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind aprobarea OUG nr. 85/2016. Pasajele si comentariile in linie normală imi apartin, precum si sublinierile din textele inclinate. Acest material exprimă propria și personala mea analiză și părere și nu atrage în nici un fel acuzarea de facto pe nici o latură, penală, civilă, constituțională sau civilă vreounei instituții menționate mai sus. Cu deosebita stimă pentru toți oamenii de bine din Delta Dunării, Adrian B. Iași 11.05.2020 foto: Ecofalesti.md/moldovenii.md