Turismul în Delta Dunării
O parte din pensiunile din Delta Dunării se pregătesc să-și primească oaspeții, deschizând astfel sezonul turistic al anului 2022 cu pachete dedicate Sărbătorilor Pascale.
Conform ultimului Raport de activitate afișat public de către Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, respectiv cel pentru anul 2020, numărul turiștilor a fost de cca 52.000, din care aproximativ 1.500 străini. Instituția indică ca și surse raportările pensiunilor și ale altor structuri de cazare. Cifrele vin în contradicție cu cele ale Institutului Național de Statistică care apreciază totalul turiștilor în anul 2020 la 120.000, iar în anul 2021 la 131.000, din care aproximativ 6.000 turiști străini.
INS apreciază că media numărului zilelor de cazare a crescut ușor, la 2,1 zile/persoană în luna iunie, dar Asociația Ivan Patzaichin aprecia în urma unui studiu faptul că media este în jur de 1,7 zile/pers.
Statistic, cu o medie de două zile petrecute în Deltă, se poate estima un total de 260.000 de zile, ceea ce reprezintă un procent de 6% din numărul total de zile petrecute într-un an de cei 12.500 localnici, respectiv 4,5 milioane.
Cu toată capacitatea de regenerare a Deltei Dunării, impactul turismului în lunile de sezon, iunie-septembrie, este unul semnificativ cu repercusiuni asupra biodiversității. Miile de bărci brăzdează apele după voie, de cele mai multe ori în afara traseelor turistice aprobate, poluarea și tocarea sistematică a vegetației canalelor, lacurilor și japșelor cu motoarele de zeci și sute de cai afectează în bună măsură ecosistemele și echilibrul biologic. Un pericol crescut este și turismul de o zi, de raliu, care de cele mai multe ori cuprinde trasee lungi ce se parcurg cu viteză, turiștii neînțelegând mai nimic din aceste curse contra cronometru.
De asemenea, peștele se exploatează excesiv ajungând de la pescar direct în farfurie, fără a mai fi fiscalizat, fiind valorificat la negru în lipsa reglementărilor legale care ar fi asigurat cadrul normativ pentru funcționarea piețelor locale de pește. Și pentru că nu ajunge, cunoscut fiind declinul constant al acestei resurse, comercianții recurg de ani de zile la importuri din țări precum Bulgaria, Grecia, Spania, Ungaria. Astfel s-a ajuns în situația în care se importă inclusiv carasul, deci cu eticheta „pește din Deltă” mâncăm cu poftă pește de crescătorie fără să facem diferența.
Iar tabloul nu este întreg. Zecile de mii de hectare pe care se face agricultură adaugă anual sute de tone de substanțe care alterează pe termen lung biosistemele fragile. Arderea fără discernământ a miilor de hectare de stuf, în perioada cuibăritului, în scopul reîmprospătării pentru hrana bovinelor, riscă să rupă echilibrul trofic prin exterminarea insectelor și speciilor de păsări, fără a mai vorbi de „leșia” ce se dizolvă în apă.
Upgrade: Reprezentantul Centrului de Cunoștințe pentru Biodiversitate din cadrul Comisiei Europene, Grégoire Dubois, a făcut o vizită acum câteva zile în Deltă. Iată ce a declarat:
„ Aici puteți vedea mai multe incendii în diferite locuri, chiar atunci când migrația păsărilor a început deja și primele cuiburi sunt deja construite. Acestea sunt incendii necontrolate, ilegale, pe măsură ce am navigat aproape de acestea.
Acestea sunt, de asemenea, incendii toxice, care de multe ori miroseau îngrozitor din cauza cantității mari de gunoi și plastic care ardea.
Incendii ilegale făcute pentru a facilita accesul la apă pentru pescuit, pentru a evidenția punctele de atac pentru braconieri și vânătoare, pentru a susține vitele care pășesc ilegal în zonele de uscare”. Sursa: presshub.ro, 20 aprilie 2022
Cât costă toate astea?
Cheltuielile zilnice ale unui turist în Deltă se ridică, în medie, la suma de 500 de lei, acestea incluzând cazarea, masa, plimbarea, transportul și alte servicii. Raportat la numărul estimat de turiști, suma se plasează în jurul cifrei de 130 milioane de lei, respectiv 26 milioane de euro. Atât costă Delta turistică în fiecare an.
Ovidiu Ghionu