Video. Pe urmele peștelui din Delta Dunării

De vreo două luni, de pe la mijlocul operațiunii de recrutare declanșată de către USR-PLUS  „Se caută Guvernator”, deputații PNL de Constanța și Iași, Bogdan Bola, respectiv Alexandru Kocsis, au preluat „din zbor” o temă și încearcă să deslușească ițele încurcate ale administrării Rezervației Biosferei Delta Dunării, mai ales în ceea ce privește fenomenul de braconaj piscicol care a decimat de-a lungul anilor populația de pește. Aceștia au făcut vizite la instituțiile responsabile cu controlul resursei piscicole, solicitând explicații și rapoarte de activitate pentru a contura implicarea cestora în combaterea braconajului.

Conform unei postări pe platforma Facebook, Bogdan Bola apreciază că „În Delta Dunării, opt instituții au drept de control și reglementare în tot arealul acesteia. În pofida acestui fapt, nu exista practic nicio coordonare între toate aceste instituții, controalele mixte sunt rare și nu după un plan comun prestabilit, nu exista o transparență și o platformă la care toate organele de control să aibă acces în vreun fel pentru a se coordona. Cine are de câștigat din acest lucru? Braconierii și cei care încalcă legea în mod flagrant…”.

Ieri, cei doi s-au întâlnit la sediul A.R.B.D.D. cu Guvernatorul RBDD și reprezentanții a două asociații de pescari comerciali, iar o parte din concluzii au fost prezentate pe social-media de către deputatul Alexandru Kocsis: ”Împreună cu colegul meu Bogdan Bola, deputat de Constanţa, am discutat despre proiectele legislative pe care vrem să le iniţiem, prin care urmărim să aducem mai mult echilibru în exploatarea resurselor Deltei. Am discutat despre măsurile necesare pentru refacerea faunei piscicole, despre nevoia de decolmatare a canalelor (în special legătura dintre Razim-Sinoe şi braţul Sf. Gheorghe), reluarea populărilor de susţinere, interzicerea accesului bărcilor ȋn zonele de reproducere a peştelui, stimularea acvaculturii în zona Deltei Dunării pentru a prelua din presiunea suprapescuitului, înăsprirea drastică a pedepselor pentru braconajul piscicol şi mărirea perioadei de prohibiţie în paralel cu despăgubirea pescarilor afectaţi.

Reprezentanţii pescarilor au fost reticenţi faţă de mărirea perioadei de prohibiţie până la 6 luni, deşi le-am spus că ajutorul lunar pe care l-ar primi un pescar ar putea ajunge la suma de 2900 lei net.
Zonele principale de prohibiţie pe care le-am discutat au fost complexul lagunar Razim-Sinoe şi Dunărea veche sau buclele Dunării, cum a spus unul dintre participanţi. Toţi au fost de acord că acelea sunt, astăzi, unele dintre cele mai importante zone pentru reproducerea peştelui, dar în acelaşi timp sunt şi cele mai productive pentru pescuit. Şi cele mai braconate.
Am insistat că 2900 lei/lună nu este o sumă mică şi dacă aş aduna sumele obţinute din peştele declarat de fiecare pescar comercial este puţin probabil să ajungem la o medie lunară de 2900 lei, însă, din păcate, nu am găsit deschidere.
Le-am citit reprezentanţilor pescarilor cantitatea de şalău pescuită în anul 2019 – 25.038 kg, în anul 2020 – 21.902 kg, faţă de anii 2006 şi 2007 când s-au pescuit 150.954 kg, respectiv 183.890 kg. Am întrebat cum explică cantitatea infimă de peşte pescuit având în vedere că numarul pescarilor a rămas aproximativ constant? Mi s-a răspuns că de vină este faptul că nu se mai populează cu icre embrionate şi că s-au colmatat canalele, iar din numărul total de pescari autorizaţi, unii au rămas doar pescari de weekend. Probabil că este adevărat, însă nu este tot adevărul. Există braconaj masiv şi foarte mult peşte vândut pe piaţa neagră direct pensiunilor. Cât peşte este vândut la negru? Nimeni nu a putut răspunde cu certitudine, dar se spune că ar putea ajunge şi până la 80% faţă de cantitatea declarată.
Haideţi să vă mai dau o cifră, de dată aceasta din pescuitul marin: în anul 1993 s-a pescuit o cantitate de 1.816.000 kg peşte, iar în anul 2020 doar 9015 kg, de 200 de ori mai putin. Mi s-a spus că numărul de pescari este şi acolo constant. Atunci care este explicaţia? Aici mi s-a spus că probabil nu mai pescuiesc peşte şi pescuiesc rapană. Si totuşi, când te duci în orice restaurant din zona Mării Negre găseşti în meniu peşte sălbatic.”
În principiu, toată lumea este de acord că actuala legislație nu mai corespunde realităților și că trebuie schimbată deși cele două propuneri legislative ale PSD au căzut, pentru că trebuie arătat că ambele conțineau prevederi cu privire la concesionarea directă de bunuri publice, inclusiv luciu de apă, către deținătorii de active din Delta Dunării. Cam cu dedicație. De data asta nu le-a ieșit pasiența, chiar dacă au jucat la două capete, unul în Senat și celălalt la Cameră.
Deputații au propus variante de înăsprire a pedepselor pentru braconaj și prohibiții anuale de șase luni pentru pescuitul comercial, urmând ca pescarii respectivi să primească lunar o despăgubire de 2.900 lei. În mod evident, reprezentanții pescarilor au fost reticenți pentru că, așa cum se știe, câștigurile în marea majoritate a cazurilor sunt mult mai mari chiar dacă, legal, cotele alocate plasează media venitului unui pescar sub această sumă.
Deci, nicio vorbuliță despre braconaj, care se recunoaște că există, dar nimeni nu știe cât de mare e. E mare, dar nu știm cât! Î: Cine poate să braconeze? R: Aceia știu cum și au cu ce să braconeze!
Pare că vă învârtiți în jurul becului precum niște țânțari lihniți. Măcar dacă era aprins.  În vertijul acesta nu se vrea a se arăta adevărata radiografie a pescuitului în Deltă, iar răspunsul pescarilor este șocant: nu se mai populează cu icre embrionate și s-au colmatat canalele. Deci, măi fraților, oricine e de vină, în afară de voi, desigur. Mai nou, în 2021 de vină sunt pescarii recreativi cărora, la propunerea federațiilor de pescari comerciali, onor autorităților cele pricepute, li se interzice reținerea capturilor de știucă, crap, somn și șalău. Și un țânțar e mai deștept de atât!
Un post scriptum amar încheie postarea: „Un punct de intersecţie am găsit totuşi, toată lumea a fost de acord cu limitarea drastică a puterii motoarelor, chiar şi pescarii. M-a bucurat să văd consens măcar pe acest subiect.”  Aș spune că în lipsa operatorilor de turism ați găsit un punct de intersecție, mortu-i vinovat, dar dacă ar fi fost și aceștia la masă oare care ar mai fi fost acel punct?!
Printre mesajele primite de cei doi se disting unele cu un subiect aparent ciudat care se referă la lipsa de reacție a parlamentarilor tulceni. Un ușor scâncet s-a auzit de la USR-PLUS la apariția Ordinului de prohibiție care, conform dumnealor, trebuia să fie redactat de noul Guvernator, acela care nu a fost numit nici până acum! Bine că nu s-a terminat prohibiția! Restul sunt pe „mute”. „Am discutat cu ei și colaborăm”, afirmă Kocsis, din spirit de caramaderie. Cu care dintre ei, domnule?
 Parlamentarii tulceni aleși în mandatul 2020-2024
Parlamentarii tulceni, aleși în mandatul 2020-2024.
foto: FB
Ovidiu Ghionu

 

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *